˝Omul și artistul˝ – carte nouă la Editura UZP

PREFAȚĂ

Asemenea tuturor volumelor cu caracter autobiografic și prezenta carte a lui Ștefan Isac debutează cu o seamă de date personale care i-au marcat copilăria, adolescența și maturitatea. Aceste „anotimpuri” ale autorului sunt împănate cu informații despre anii de studii. În paralel, cititorul poate urmării evoluția sa profesională și artistică în domeniul culegerii și promovării folclorului muzical autentic al Banatului, precum și urcușul anevoios spre înaltele porți ale măiestriei interpretative. Drumul său, ca artist creator, veți constata, dragi cititori, este jalonat de o seamă de „borne” ale succeselor incontestabile prin, diplome, trofee, cronici muzicale. Toate acestea l-au propulsat în elita celor care au înțeles cum trebuie promovat folclorul autentic românesc. Cititorii vor afla din volum, în amănunt, despre activitatea sa ca Primar al comunei Căvăran (astăzi „Constantin Daicoviciu”). Priceperea, seriozitatea, hărnicia, l-au însoțit mereu, calități care au atras asupra sa, aprecierile superiorilor din administrația județeană Caraș-Severin. La fel a înțeles să se comporte în cadrul Întreprinderii de Drumuri și Poduri. Colaborarea cu o seamă de orchestre și ansambluri de cântece și dansuri, din județ și din țară, a fost multiplă și de durată. Sigur, performanțele sale artistice au atras atenția conducerilor acestor formațiuni de promovare a muzicii populare autentice de pe întreg arialul românesc. Să cânți alături de artiști de seamă în fața a mii chiar zeci de mii, de iubitori ai „armatei lăutari de aur”, cum numea Marele Eminescu, creația muzicală a celor mulți; să te deplasezi la mari distanțe: să lipsești de-acasă săptămâni, uneori luni de zile lăsând sub supraveghere străină o soție suferindă etc., nu a fost ușor. Dar, pasiunea doinitorului, dorința de a alina atâtea și atâtea dureri sufletești, mai ales a sătenilor dintr-un spațiu bântuit de hoți, samsari și escroci, precum și dragostea de neam și țară, l-a făcut să treacă, nu cu prea multă ușurință, peste inconvenientele amintite. Împreună cu aceste ansambluri a cunoscut și s-a făcut cunoscut în țară și peste fruntariile ei după cum autorul le enumeră în cartea sa. Cooptarea lui Ștefan Isac ca membru în juriile, mai multor Festivaluri zonale și naționale confirmă recunoașterea sa valorică în domeniul respectiv. Ca June a satului Ilova i-a însoțit pe cei de o vârstă cu el, în serile frumoase, indiferent de anotimp, la cântarea de grup sub ferestele tinerelor fete după un mai vechi obicei din Banat. Să fii fost acea manieră de cântare, când un solist intonează doina și ceilalți țin isonul, ori cântă „în terț” o reminiscență a cântării bizantine?

Sigur vocea lui a răsunat de-a lungul și de-a latul ulițelor satului Ilovenilor, remarcându-se atunci  ca voce „solistică”. Corul, ca formă de manifestare muzicală l-a atras pe Fănică tot timpul vieții. Pe el armoniile corale l-au uns la suflet. Din acest punct de vedere, orașul Caransebeș i-a oferit o plajă largă de manifestare. N-a cântat numai cântecele alese din: repertoriu românesc și universal; religios și laic ci, prietenia unor oameni dornici de a-și exprima, asemenea lui, bucuria de a cânta, așa cum glăsuiește un vers din „Simfonia a IX-a” („Odă bucuriei”) de Ludovig von Beethoven:

„Cine a avut norocul de prieteni buni să dea”. Alături de ei a oferit publicului caransebeșean și de aiurea, sentimente nobile brodate pe cele trei coordonate ale oricărui gen de muzică: cognitivă (de cunoaștere); etică (de educație morală) și estetică (de inițiere în arta frumosului). În corul Catedralei „Sf.Gheorghe”, din orașul „de la răscruce de vânturi”, nu a activat doar în calitate de corist, ci și de solist (tenor), alături de regretatul Dumitru Chepețan (bas bariton) sub bagheta autorului acestei Prefețe. Din dorința de a scrie s-a născut Ștefan Isac – jurnalistul. El, membru al Uniunii Jurnaliștilor Profesioniști din România, a colaborat fără întrerupere la săptămânalul „Caraș-Severinul în 7 zile”, din a cărui Colegiu de redacție, face parte. Medalioanele dedicate unor rapsozi populari de altă dată și de acum adunate în volumul Pe urmele „Doinei Banatului” și ale slujitorilor ei; istoricul formațiilor de muzică populară, sunt, pe bună dreptate apreciate de cititori. Preaplinul cunoștințelor despre folclorul muzical din Banat și exponenții acestuia, l-a așternut în volumele:

Pe urmele „Doinei Banatului” și ale slujitorilor ei;

Pe urmele „Doinei Banatului” și ale slujitorilor ei, ediția a 2, revăzută și adăugată;

Luță Ioviță „Barbu Lăutaru” al Banatului;

Un om, un nume, vol. I. Pentru a imortaliza stadiul al „Tinereții fără bătrânețe” și „vieții fără de moarte” a folclorului acestui habitat. Sigur se va afla cineva, peste vreme, să publice o monografie completă despre omul și artistul Ștefan Isac, fiindcă, deși în vârstă, dânsul încă mai are destule idei de pus în pagină, ca jurnalist și scriitor; cântece și doine de înterpretat, ca rapsod popular.

Marga 19.12.2018      

Prof. univ. dr. Dumitru Jompan

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.