A apărut un nou număr al revistei târgmureșene „Vatra veche”

A apărut revista „Vatra veche” 6/2020

Între atâtea ponoase câte a adus  „starea de urgență”, convertită apoi în „stare de alertă”, puse în contul prădalnicului coronavirus, pandemia a mai făcut și ceva „bine”, la acest capitol intrând și suplimentarea bugetului de timp pentru „tele-muncă”, sub imperativul „stai acasă!.

Așa se face că bugetul de timp alocat revistei „Vatra veche” i-a adus acesteia un avans editorial. Așa că numărul 6 al acesteia, gata încă din luna mai, a putut ajunge mai repede la cele 16.000 de adrese de email la care e distribuită revista.

Din semnalele primate déjà, și acest număr a stârnit interes multor cititori, atât prin textele din sumar, cât și prin autoritatea multor semnături, precumr și prin deschiderea spre acele geografii literare cărora li se închid nedrept, prea multe porți/uși.

Cum era și firesc, editorialul redactorului-șef Nicolae Băciuț încearcă să pună niște accente de actualitate culturală, sub genericul „Cultură și pandemie”.

„Vatra dialog” din acest număr alocă spații ample unui scriitor român trăitor în Banatul sârbesc, Ioan Baba, care aduce în lumină repere ale traseului devenirii sale în prag de 70 de ani. Paginile dedicate lui includ și informații bio-bibliografice și un grupaj de versuri, iar fiul său, Aleksandar Baba-Vulić ,trăitor în SUA, își omagiază părintele ilustrând întreg numărul cu artă fotografică purtându-i semnătura.

Un alt cărturar român stabilit în SUA, Silvia Urdea, semnează o înflăcărată evocare Paul Goma, polemică, despre un destin nu doar controversat, ci și frustat de recuperarea reală pentru literatura română.

Și pentru că iunie este și o lună care îl are pe Eminescu în centrul ei, și la propriu și la figurat,

paginile de critică și istorie literară aduc în dezbatere „dimensiunea ardeleană” a operei sale, precum și tezaurul epistolar Mihai Eminescu-Veronica Micle, despre aceasta din urmă continuând și incitantul serial al lui Dumitru Hurubă.

Din zona canonului literar, sunt aduse în orizontul de întâlnire idei noi despre Liviu Rebreanu, Dimitrie Stelaru, Nichita Stănescu.

Cronica literară are în „completul de judecată” pe A.I. Brumaru, Constantin Stancu, Iulian Cătălui, Cristina Sava, Cleopatra Lorințiu, Mihai Posada, Mircea Daroși, Luminița Cornea ș.a., care au ales să judece apariții editoriale recente.

Un loc aparte este acordat comentariilor legate de aniversarea a 90 de ani de viață de către profesorul Filologiei clujene Ion Vlad, despre care scriu academicianul Ioan Aurel Pop și poeta Maria Daniela Pănăzan, fostă studentă a profesorului clujean, care vorbește despre ampla lucrare dedicată acestuia, prin grija lui Ile Rad, „Alternative la memorii”.

Tot în context aniversar e inclus și dialogul cu Nicolae Matcaș, personalitate de marcă a culturii basarabene.

Din largul trăirilor românești, din Japonia și până în Canada, semnează articole Radu Șerban, Veronica Pavel Lerner, Elena Buică, Dorin Nădrău, Darie Ducan, Anca Sîrghie, Horia Porumb.

La capitolul poezie, „Vatra veche” propune o privine înapoi spre generația 80, într-o proiecție antologică, semnând versuri Elena Ștefoi, Traian T. Coșovei, Nicolae Băciuț. Cu poezie sunt prezenți și Eugen Dorcescu, Dumitru Mălin, Mihaela Oancea, Valeria Bilț, Traian Dinorel Stănciulescu, Liliana Liciu ș.a.

Documentele continuității, prin Ioan Aurel Pop, vorbesc despre „Transilvania, starea noastră de veghe”.

Paginile de spiritualitate cuprind convorbirile duhovnicești cu Î.P.S. Ioan, mitropolitul Banatului, un jurnal de la Muntele Athos al lui Nicolae Băciuț, și rubrica „Amvon” a părintelui Gheorghe Nicolae Șincan.

De altfel, toate rubricile care au consacrat revista sunt bogat și divers ilustrate, în căutarea cititorului împătimit de presa literară.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.