Campania Anticoronavirus sau sistemul-Lumea în fața necunoscutului

Iată un fapt despre cred că merită să discutăm cu mai multă atenție: din noianul de comentarii și de analize care circulă în cascadă despre modul în care statele lumii duc o cumplită luptă cu uriașa amenințare mondială numită Coronavid, lipsesc fie și câteva sumare informații despre cum se duce această bătălie în state din America Latină. Nu mă hazardez să generalizez concluzia, dar, în ceea ce ne privește, până la proba contrarie, ea rămâne valabilă. Motiv pentru care aș dori să aduc în discuție câteva comentarii asupra acestui subiect al căror autor este Ignacio Ramonet, redutabil comentator politic și fost director al lunarului ,,Le Monde Diplomatique’’ care au apărut de ceva vreme sub titlul ,,În fața necunoscutului…Pandemia și ,,sistemul-lume’’(și Cuba și Venezuela)’’. În prezent, director al ediției în limba spaniolă al revistei ,,Le Monde Diplomatique’’, colaborator de marcă al mai multor importante entități reprezentative ale mass media din Europa și nu numai, Ignacio Ramonet este cunoscut cititorului român mai degrabă ca autor adouă cărți de larg interes-,,Tirania comunicării’’ și ,,Geopolitica haosului’’- ca și a unui masiv dialog pe două voci cu Fidel Castro.

Cu ceva vreme în urmă, Ignacio Ramonet a publicat un dens studiu, de 26 de pagini, despre pandemia Covid-19, în care aduce o serie de noi argumente și dovezi care pun sub un serios semn de întrebare ideea că pandemia a luat prin surprindere omenirea, în special, marile puteri, statele cu democrații avansate și stabile.Dimpotrivă susține Ramonet, serviciile de informații și-au făcut datoria și au avertizat elitele politice care, însă, nu au avut reacții imediate și eficiente. În sprijinul susținerilor sale autorul menționează că, în anul 2017, primul an de mandat al președintelui Donald Trump, Pentagonul a realizat un raport în care se vorbea foarte clar despre ,,o foarte probabilă și semnificativă amenințare pentru cetățenii Statelor Unite care va fi o maladie respiratorie’’.Semnal  căruia i s-au alăturat avertismentele transmise de către Organizația Mondială a Sănătății, precum și de către mediul științific. Acesta nu este, însă, nici primul și nici singurul document informativ privind iminenta amenințare a unei maladii cu uriașe efecte  distrugătoare.Dimpotrivă, menționează tot Ignacio Ramonet, încă în noiembrie 2008, National  Intelligence Council(NIC), biroul de anticipații geopolitice al CIA, a transmis la Casa Albă, reportul intitulat ,,Global Trends 2025, A Transformed Word’’ în care ,,cu un simț al anticipării cu totul ieșit din comun, se anunța, pentru anul 2025, apariția unei noi maladii respiratorii, având o foarte ridicată cotă de transmisibilitate, pentru care nu există contra-măsuri adecvate și care poate să devină o pandemie globală’’. Document confidențial care a fost elaborat pe baza studiilor  a circa 2500 de cercetători din 35 de țări din Europa, China, India,Africa, America Latină și din lumea arabă.

În continuarea studiului său, Ignacio Ramonet trece în revistă consecințele vădite și pe cele posibile în plan social, tehnologic, economic și politic ale pandemiei, insistând asupra accederii la putere a ceea ce el numește ,,capitalismul numeric’’. ,,Carantina mondială  amenință, la scară planetară, să supravegheze economic nenumărate intreprinderi de divertisment, de cultură și de petrecere a timpului liber(teatre,muzee,librării,cinematografe, stadioane, săli de concert, etc)’’ – constată Ramonet. ,,Pe de altă parte- își continuă el demonstrația- mastodonții numerici precum Google, Amazon, Facebook sau Netflix, care domină deja piața, cunosc un mare triumf comercial. Injecția masivă de bani și,mai ales, macro-donațiile pe care le primesc le vor permite să dezvolte de o manieră exponențială dominația lor prin inteligența algoritmică’’. Concluzia vine abruptă, categorică:,,Aceste gigantice platforme tehnologice sunt câștigătorii absoluți, în termeni economici, ai unui atât de tragic moment al istoriei. Ceea ce confirmă că, în capitalism, după era cărbunelui și a oțelului, a căilor ferate și a electricității și după era petrolului, a venit timpul datelor, noua materie primă a erei  post-pandemice’’.

Acestui peisaj sumbru și poate chiar descurajator, Ignacio Ramonet îi opune  experiențe din domeniul medical, care provin din două state să le spunem ,,problemă’’  din America latină. Prima este experiența Cubei, țară care, în pofida  blocajelor impuse de Statele Unite, a dat și dă un substanțial ajutor altor state în lupta cu Covid-19. ,,Insula (Cuba n.n.) a fost prima care a venit în ajutorul Chinei atunci când pandemia s-a declanșat. De atunci, autoritățile cubaneze nu au încetat să trimită brigăzi de medici și de personal sanitar pentru a lupta cu Coronavir-10 în douăzeci de țări, răspunzând, în acest fel, apelurilor înspăimântate ale autorităților acestora’’. Realitate despre care, după câte știm, au circulat puține informații pe marile canale de presă ale lumii. Fapt pe care îl comentează Ignatio Ramonet în acești termeni:,,Lumea este pe cale de a descoperi ceea ce principalele canale media, care domină pe plan internațional, au  încercat să ascundă și anume că astăzi Cuba este o superputere medicală’’.

Cealaltă țară din America de Sud asupra căreia se concentrează interesul acestui redutabil specialist în știința comunicării este Venezuela, și ea, cum spuneam, alt stat problemă pentru superputerea aflată mai la nord. De data asta, Ramonet vrea să infirme o opinie cu largă circulație și, implicit, cu solidă credibilitate, care circulă printre experții în materie și anume că Islanda, Noua Zeelandă și Coreea de Sud sunt statele care au făcu cel mai bine față în lupta cu pandemia. Dimpotrivă, scrie Ignacio Ramonet, în opoziție declarată cu ,,ceea ce media internațională dominantă refuză să admită’’, președintele venezuelian, Nicolas Maduro a fost liderul sud-american care a reacționat cel mai rapid și a luat  cele mai drastice măsuri pentru a bloca răspândirea agentului patogen. În această ordine de idei se menționează: închiderea granițelor, spitalizarea tuturor persoanelor depistate pozitiv, inspecțiile făcute din casă în casă, măsuri severe, dar care au avut ca rezultat  limitarea severă a efectelor pandemiei. Toate acestea fiind posibile, nu uită să atragă atenția Ignacio Ramonet, în pofida faptul că și Venezuela se află sub blocajul financiar impus de Statele Unite.

Fără doar și poate, se impune să facem o departajare clară între faptele prezentate de Ignacio Ramonet și unele raționamente și alegații ale sale care au o vădită tentă politică, ba chiar o și mai vădită tentă polemică. Reținem, însă, esențialul și anume că din suita experiențelor valoroase dobândite pe plan mondial în campania de limitare a răspândirii Covid-19, nu pot și  nu trebuie să lipsească rezultatele notabile pe care le-au obținut Cuba și Venezuela. Recunoaștere care, evident, nu are nimic în comun și, cu atât mai mult, nu echivalează cu un cec în alb acordat regimului politic din cele două state.

În schimb, revenind la analizele lui Ramonet pe tema ,,marilor platforme media sunt și marile câștigătoare pentru era post-coronavirus’’ și, printr-o simplă raportare la anumite situații din proximitatea noastră, cred că ar putea fi adus în discuție un alt subiect interesant. Mă refer la o serie de alegații pe care le-am citit în cartea lui IgnacioRamonet ,,L*Empire de la surveilance’’(,,Imperiul supravegherii’’) apărută în anul 2015 la editura Galilee, dar care, la noi, nu s-a aflat în atenția comentatorilor avizați. În rezumat, în această carte, autorul cercetează modalitățile prin care ,,sub pretextul luptei împotriva terorismului guvernările- și desigur cele mai democratice- se erijează în Big Brodher și își încalcă propriile legi pentru a-și spiona cât mai bine cetățenii’’. Constatare pe care, în intervenții separate incluse în volum, o susțin atât Jușian Assange, fondatorul ,,Wiki Leaks’’, cât și renumitul lingvist structuralist Noam Chomsky, părintele faimosului ,,decalog al manipulării’’. Înlocuiți, vă rog, expresia ,,lupta împotriva terorismului’’, cu ,,lupta împotriva Covid-19’’ și veți vedea că,în acest caz, adagiul clasic ,,orice asemănare cu personaje și situații cunoscute este total întâmplătoare’’ își suspendă valabilitatea.

Să fie, mă întreb, și acesta, unul dintre motivele pentru care despre incitantul studiu al lui Ignacio Ramonet despre  pandemia Covid-19 și consecințele sale mai mult sau mai puțin intenționate nu s-a discutat, până acum, la noi?…

                                                                         Șerban  CIONOFF

cristoiublog.ro

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.