default-logo

Familia, mama și…valoarea omului

Posted On 23 iun. 2020
By :
Tag:

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

1. „VALOAREA OMULUI este cea statornicită de Dumnezeu. Valoarea omului este dată de ceea ce spune, de ceea ce face. Valoarea unui om este dată de pruncii pe care îi creşte, de modul cum se face iubit între ceilalţi prin faptele sale cele bune, prin generozitate. Nici un om generos, care împarte ce are cu ceilalţi, care face bucurii cunoscuţilor sau necunoscuţilor nu sărăceşte. SĂRĂCESC DOAR CEI CARE ADUNĂ PENTRU EI INŞIŞI, CARE SUNT OBSEDAŢI DE AVEREA DE PE PĂMÂNT”.

2. „Mamele noastre au crescut copiii în respect faţă de Biserică, şi în frica de Dumnezeu, indiferent de epocă, de conducere, de ideologii. Femeile, prin abnegaţia lor, prin grija lor faţă de prunci şi faţă de viitorul familiilor lor, l-au înfrânt pe Stalin şi pe Dej, şi pe Ceauşescu… DICTATORII CONJUNCTURALI vor să distrugă în câţiva ani tot ceea ce un popor a întemeiat în peste două milenii. Toate furtunile trec. Lasă răni, dar, trec. De asta trebuie să fie convins omul, românul, că DREPTATEA este, în final, de partea celor înţelepţi şi a celor răbdători. Lecţia răbdării mamelor române ar trebui ar trebui să fie o lecţie pentru toată lumea, fie politician, fie intelectual, fie truditor obişnuit”.

3. „Pentru redresarea ŢĂRII, ne trebuie familii sănătoase, pentru că aici se vor forma viitorii bărbaţi de stat. Aici se formează geniul, eroul, mucenicul… FAMILIA, împreună cu ŞCOALA, BISERICA împreună cu şcoala, legătura mai strânsă dintre RELIGIE şi ŞTIINŢĂ, între CREDINŢĂ şi VIAŢĂ, toate acestea, în sfârşit, vor putea, în timp, să ne readucă acolo unde merităm. Calea va fi lungă, poate cât a durat stricăciunea, dar AVEM ŞANSA RESTAURĂRII ÎN VIITOR”.

Părintele IUSTIN PÂRVU (1919-2013),
Urmează Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica începând cu anul 1939. În anul 1942-1944 merge, ca preot misionar pe Frontul de Est până la Odessa. Este arestat pe motive politice şi condamnat la 12 ani închisoare în anul 1948; mai primeşte încă 4 ani de condamnare la închisoare pentru faptul că nu s-a lepădat de credinţă. În anul 1964 este eliberat şi se angajează ca muncitor forestier, după care va fi preot la Mănăstirea Secu şi Bistriţa. În anul 1991 a întemeiat Mănăstirea de la Petru Vodă, judeţul Neamţ, al cărei stareţ şi duhovnic este. Ridică aici o casă de educaţie pentru copii şi un azil pentru bătrâni, în apropierea mănăstirii. Scrie câteva cărţi , prin care îşi arată dragostea faţă de Biserica Neamului, poporul românesc, şi o lecţie dură, dar folositoare, de viaţă, a tot ceea ce înseamnă „omul după gratii”, precum şi indignarea, uneori, faţă de rânduiala actuală care distruge tot ceea ce poporul român a înfăptuit în 2000 ani de existenţă. Împreună cu părinţii duhovnici: Ilie Cleopa, Ioanichie Băla, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloaie, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru, au format o pleiadă de duhovnici care au intrat în istoria Bisericii Ortodoxe Române şi a neamului nostru Românesc. Pe Crucea de la mormântul aflat în curtea Mănăstirii Petru Vodă stau scrise cuvintele după, care și-a călăuzit calea vieții: „EU, ÎNTOTDEAUNA , ÎN VIAȚĂ M-AM DUS ÎN FAȚĂ CU EVANGHELIA LUI HRISTAS, IAR ÎN SPATE CU ȚARA!”
Vorbe de duh:
** – „Dacă vindeci sufletul, trupul se vindecă de la sine”.
** – „Când mama stă la televizor câte 3 sau 4 ore, cu copilul la sân şi vizionează toate drăcoveniile, apoi cum să iasă sănătos copilul acela? O să iasă un om modificat, care se inspiră numai din cele ce vede la televizor”.
** – „Prin torţionarii puşcăriilor nu mai vorbea Dumnezeu, prin ei vorbea şi înfăptuia direct diavolul”.

P.S. „Pentru gândirea teologică, întemeiată pe revelația sacră și pe rațiune, lumea își are fundamentul unic în Dumnezeu. În El avem viață, în El ne mișcăm, în El suntem. El e principiul, El e susținătorul, El e scopul ultim al lumii. Ce este Dumnezeu în sine, în esența Lui intimă, nu putem știi; incomprehensibil (ceea ce nu poate fi înțeles) în taina slavei Sale, Dumnezeu e comprehensibil (ușor de înțeles, clar, inteligibil) în manifestările Sale, în raportul Lui cu creatura. Necunoscut în Sine, Dumnezeu nu are nume și nu putem să-I dăm nici un nume”(Nichifor Crainic 1889-1972).

Părintele Ilie

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.