Interviu cu MARIA GOLBAN ȘOMLEA

MARIA GOLBAN ȘOMLEA: ”Sunt o norocoasă că am avut șansa să realizez emisiuni prin care să contribui la promovarea valorilor noastre tradiționale”

  REPORTER: –  Sunteți specialist în comunicare interculturală, etnografie, interpret de muzică populară, organizator și prezentator al unor manifestări folclorice din Transilvania. De la cine ați moștenit pasiunea pentru folclor ? 

MARIA GOLBAN ȘOMLEA: -Cu pasiunile cred că ne naștem, iar dacă (în unele situații) acestea devin și preocupări principale, profesii chiar, acest lucru poate însemna șansă. Este și cazul meu. 

Copil fiind, ascultam toate emisiunile culturale, indiferent ce gen promovau. Învățam cântece, poezii, fragmente din piese de teatru și le interpretam în felul meu, considerându-mă o mica artistă.

Dar, întorcându-mă la întrebarea dumneavoastră, pasiunea pentru fascinanta lume a folclorului s-a născut în vatra satului Scrind-Frăsinet, aflat la poala Muntelui Vlădeasa din măreția căruia am simțit întotdeauna că am „împrumutat”. Aici mi-am ascultat mama cântând, aici am urmărit desfășurarea evenimentelor comunității, indiferent că vorbim despre obiceiurile din viața omului sau despre ritualurile legate de pragurile de trecere. Deși semnificația le-am deslușit-o abia mai târziu, un fir tainic mă atrăgea la toate acestea.

REPORTER: – De peste doi ani sunteți realizator și prezentator al emisiunii ”Cântec și Poveste”, care se transmite pe TVR3, prin TVR Cluj în cazul dumneavoastră. Vorbiți-ne puțin despre această emisiune, atât de apreciată de telespectatori. 

MARIA GOLBAN ȘOMLEA: -Proiectul acestei emisiuni aparține TVR 3 și este realizat de către cele cinci studiouri teritoriale ale TVR.

Demarată în 2010, emisiunea oferă poveștile din cântec și de dincolo de el, realizări profesionale ale interpreților consacrați dar și prezentarea continuității prin tinere talente, precum și profile ale ansamblurilor folclorice, formațiilor tradiționale, dirijorilor și coregrafilor renumiți. De asemenea, emisiunea preia și evenimente-spectacol care marchează sărbători ale tuturor acestora.

Într-o lume „pestriță”, în ceea ce privește grila de programe a televiziunilor actuale, este o bucurie uriașă succesul pe care îl înregistrează emisiunea „Cântec și Poveste”, indiferent de studioul care o realizează, acest lucru arătând, o dată în plus, că publicul se lasă educat de produsul pe care îl prezinți și nu solicită lucruri de proastă calitate, cum eronat afirmă cei care spun: „oferim muzică comercială fiindcă asta cere publicul!”. 

Un lucru extrem de îmbucurător este faptul că prin intermediul acestui proiect, putem dărui o lecție care ne vorbește tuturor despre cultură tradițională, muzică populară, port tradițional, identitatea reprezentată prin patrimoniu imaterial.

REPORTER: – Ca etnolog, ce lucrări de cercetare și cărți de specialitate ați publicat până acum?

MARIA GOLBAN ȘOMLEA: – În perioada 2006 – 2008 am urmat cursuri de Master în Comunicare interculturală, cu lucrarea de disertație: Comunicare interculturală româno-maghiară în cultura tradiţională din zona Clujului

Apoi, desfășurându-mi activitatea (vreme de aproape 10 ani) în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, am avut ocazia să particip la un amplu proiect de cercetare a culturii tradiționale în județ, eu ocupându-mă de componenta „port tradițional”. Astfel, împreună cu reputatul etnolog prof. univ. dr. Aurel Bodiu, în anul 2012 am realizat lucrarea Portul popular românesc și maghiar din județul Cluj – Interferențe culturale, Ed. Eikon.

De asemenea, în cadrul altui proiect de anvergură, tot în colaborare cu profesorul Aurel Bodiu, am realizat Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud, sub egida Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, prima lucrare de asemenea factură din această zonă, la aceeași editură. 

Pe lângă acestea am publicat o serie de articole în volume și reviste de specialitate, cum ar fi: 

– „Valenţe estetice ale portului popular mărgăuan” – în Mărgău, pagini de istorie, autor Pr. Gheorghe Dragoş Braica, Editura Eikon 2010;

– „Rânduieli în satul transilvan. Naşterea – sărbătoare şi ritual” – Revista Datina – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanţa, noiembrie 2009;

– „Un punct de vedere  asupra  relaţiei dintre melodie şi text în cântecul tradiţional” în  Revista Arte  a Şcolii Populare de Artă „Tudor Jarda”, Cluj-Napoca, iunie 2009;

– „Apa şi focul – elemente fundamentale purificatoare şi apotropaice în cultura tradiţională” – Revista Datina – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanţa, martie 2009;

– „Comunicare interculturală româno-maghiară în cultura tradiţională din zona Clujului” – Revista Datina – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanţa, septembrie 2008;

– „Ion Cristoreanu: un festival al cântecului tradiţional” – Buletinul Informativ nr. 11 publicat de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti, noiembrie 2005;

–  „M-am suit în Dealul Clujului – In memoriam Ana Pop Corondan” – Buletinul Informativ nr. 4 publicat de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bucureşti, aprilie 2005;

„Folclor muzical din judeţul Cluj” în volumul Cultură şi artă tradiţională publicat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj,  2002;

– „Biografii ale interpreţilor individuali din judeţul Cluj” în volumul II al lucrării Repertoarul ansamblurilor folclorice, formaţiilor tradiţionale şi interpreţilor individuali din judeţul Cluj,publicat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, 2002-2003 etc.

De asemenea, am mai publicat o serie de articole în Buletinul informativ al CJCPCT Cluj, printre care: „Tradiţii în aşteptarea sărbătorilor de iarnă”, „1 Decembrie  – Ziua Naţională a României – Alba Iulia”, „Datini şi obiceiuri…în ianuarie”, „Tradiţii în februarie”, „Haba la Ciucea”, „Tradiţii în martie”, „Tradiţii în aprilie”, „8 Martie în lume şi…la Cluj-Napoca”,  „Tradiţii şi credinţe de primăvară la Cojocna”, „Tradiţii în luna mai”, „Tradiţii în iunie”, „Paştile în tradiţiile românilor”, „Păpălugăra la Şoimeni”, „Soarele în tradiţia populară”, „Din superstiţiile românilor – Deochiul”, „Din constelaţia Doinei, a mai căzut o stea” (In memoriam Dumitru Sopon), „Înstruţatul boului în judeţul Cluj”, „Ecouri după festivalul Jocul de pe Câmpie, Mociu, ed. a XIII-a”, „Ion Cristoreanu –  un festival al cântecului tradiţional”, „Artişti clujeni în festival la Năvodari”, „Serbarea populară de la Bobâlna”, „Liviu Becichi la poarta cerului (in memoriam Liviu Becichi)”, „Cânt de dragoste şi dor” (de Dragobete – Sărbătoarea dragostei la români), „Mazel Tov – ceas aniversar”, „Paştele în Europa”, „Focul viu şi Sângiorzul”, „Evocarea eroilor de cremene (Serbarea populară de la Mărişel – Crucea Iancului)”, „Ion Cristoreanu” – o sărbătoare a glasurilor bărbăteşti”, „In memoriam Nelu Avram”, „SAMVS – festivalul culturii populare someşene”, „Veste  bună, gazde-n casă – colinde şi obiceiuri tradiţionale de iarnă”, „Scenariu mitic la răscrucea dintre ani”, „Mănăştur, atropologie urbană”, „Tradiţii europene la…Mărişel – şezătoarea din câşlegi”, „Aculturaţie şi multiculturalitate în arealul etnografic românesc”, „Luminaţia – sărbătoare prin aculturaţie”, „Scenariu ritualic la început de primăvară”, „Focul viu şi Sângiorzul în spaţiul transilvan”, „Armindenul, simbol al vegetaţiei” etc.

REPORTER: –  În decursul anilor ați inițiat, organizat și chiar prezentat mai multe festivaluri importante de folclor. Vă rog să amintiți câteva.

MARIA GOLBAN ȘOMLEA: – Sunt foarte bucuroasă că în calitatea pe care o aveam la instituția amintită mai sus, în anul 2003 am inițiat și organizat Festivalul-concurs național „Ion Cristoreanu”, în cadrul căruia tineri care azi sunt voci importante în cântecul popular au participat cu emoție devenind laureați ai premiilor acestei competiții. Apoi, pentru a promova obiceiuri și datini ale sărbătorilor de iarnă, am inițiat și organizat Festivalul „Veste bună, gazde-n casă!”. Am prezentat toate marile evenimente realizate de instituție, dar am avut bucuria să fiu solicitată și pentru prezentarea unor mari evenimente din țară, cum ar fi: 

– coprezentatoare a Festivalului-concurs de interpretare a cântecului popular „Maria Tănase”, Craiova, difuzat de TVR 1 și TVR Craiova (2003);

 – prezentatoare a concertului „Turneul Cântecelor Noastre”, realizat și difuzat de Naţional TV şi Favorit TV Bucureşti;

– prezentatoare (și organizatoare a „serii ardeleneşti”) a programelor folclorice din cadrul primei ediţii a festivalului „FESTOP” Năvodari, difuzat de TV Antena 1; 

– coprezentatoare a spectacolului de folclor „Dor de Callatis”, ediția a VII-a, Mangalia, difuzat de TVR 2;

– prezentatoare a evenimentului ”Clujeni de nota 10”, Cluj-Napoca (2006);

– coprezentatoare la „Festivalul Favorit al cântecelor noastre”, ediţia I, Cluj-Napoca, difuzat de Favorit TV București;

– coprezentatoare a emisiunii-concurs „Rapsodia românească”, organizată și difuzată de Favorit TV Bucureşti, 2006;

– prezentatoare a primei ediţii a Festivalului-concurs de muzica lăutărească veche „Zavaidoc”, Piteşti, difuzat de Favorit TV Bucureşti, 2007;

– prezentatoare a Festivalului studenţesc de folclor din cadrul „MAIFEST”, Cluj-Napoca, difuzat de NCN TV Cluj-Napoca;

– coprezentatoare a Festivalului-concurs național de interpretare a cântecului popular „Valeria Peter Predescu”, Bistrița-Năsăud, difuzat de Etno TV București, respectiv Favorit TV București;

– coprezentatoare a Festivalului-concurs național de interpretare a cântecului popular „Pană de păun”, Bistrița, difuzat de Favorit TV Bucureşti;

– coprezentatoare a Festivalului național al cântecului de cătănie, Cluj-Napoca;

– coprezentatoare a Spectacolului extraordinar „Sus inima, români”, Alba Iulia;

 – prezentatoare a Spectacolului extraordinar „România-n sărbătoare!”, Luduș, județul Mureș;

– prezentatoare a evenimentului „Târgul de Florii” din cadrul proiectului „Produs de Cluj”, București;

– prezentatoare a Festivalului „Drăgan Muntean”, Deva, difuzat de Favorit TV București;

– prezentatoare a spectacolului „Istorie, Natură, Cultură”, Costești, Hunedoara, difuzat de Etno TV Bucureşti;

– prezentatoare a Spectacolului de folclor din cadrul „Zilelor Clujului”, Cluj-Napoca;

– prezentatoare a Spectacolului de folclor „La mulți ani, România!”, organizat de Primăria municipiului Cluj-Napoca;

– Festivalul Național de Interpretare a Cântecului Popular ”Pană de Păun”, Bistrița;

– Caravana Centenarului  „Servus Europa” – Gyula – Ungaria;

– Festivalul Internațional de Folclor ”Serbările transilvane – Serbările Centenarului”, Cluj-Napoca, etc

REPORTER: – Reușesc televiziunile să promoveze, în suficientă măsură, inestimabilul folclor românesc ? 

MARIA GOLBAN ȘOMLEA: – Din păcate sunt televiziuni care au ales să realizeze programe în care parcă prostul gust vrea să fie cap de afiș. Însă, din fericire, avem și televiziuni care își respectă telespectatorii, care își conștientizează rolul educativ și realizează emisiuni prin care prezintă la nivel calitativ ridicat tot ce înseamnă folclor și muzică populară.

Sunt o norocoasă că am avut șansa să realizez, la rândul meu, emisiuni prin care să contribui la promovarea valorilor noastre tradiționale. Astfel, din 2001 până în 2011 am realizat și prezentat emisiunea „Folclor  nepieritor”, al cărei titlu vorbește de la sine despre crezul meu, iar acum, prin „Cântec și poveste” reușesc, alături de o echipă pasionată de folclor, să dau formă și sens unor minunate și nepieritorare povești de viață și de pasiune. Prin fiecare proiect al meu mă străduiesc să scot la lumină și să fac cunoscute aspecte despre comunitățile rurale și viața acestora cu tot ce reprezintă. Astfel, telespectatorii pot afla informații despre obiceiurile de peste an, ritualurile din viața omului, cântece tradiționale, jocuri, meșteșuguri etc.

REPORTER: – Ce părere aveți despre tânăra generație a interpreților de muzică populară ?

MARIA GOLBAN ȘOMLEA: – Este o reală bucurie să constatăm că sunt foarte mulți tineri talentați și pasionați de cunoașterea valorilor tradiționale. Fiecare festival-concurs  ne  prezintă multe talente, care, în aceste competiții, învață cum să evolueze pentru a avea o carieră în domeniu. Aici întâlnesc specialiști cu care interacționează și de la care pot afla informații corecte. Lucrul esențial pe care trebuie să-l înțeleagă este că nu trebuie să facă orice pentru a deveni „vedete”, compromisurile nu trebuie să fie printre metodele de promovare, ci să aibă răbdare arzând fiecare etapă. S-au văzut atâtea cazuri (și vedem și azi, din păcate) în care vedetismul are viață scurtă. Apoi, notorietatea nu înseamnă și valoare! Sunt câteva elemente clare de care trebuie să țină cont și, în funcție de educație, de caracter și de voință, mulți tineri reușesc.

REPORTER: – Ce proiecte aveți pentru viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat ?

 MARIA GOLBAN ȘOMLEA: –  M-aș bucura să pot finaliza o lucrare despre obiceiurile și tradițiile din arealul transilvan, să pot înregistra un album cu cântece ale ritualurilor din zonele etnofolclorice clujene și să pot realiza în continuare emisiuni care, în fiecare ediție, să ne aducă fărâme de taină și poveste.  

 REPORTER: – În plan discografic, ce realizări aveți până în prezent ?

MARIA GOLBAN ȘOMLEA:  –  În plan discografic am realizat o serie de albume cuprinzând cântece populare și colinde din toate zonele etnofolclorice ale judetului Cluj:

– De la Frăsinet la vale – 1998, dirijor prof. Ovidiu Barteș;

– Astă sară-i însămnată (colinde transilvane – album colectiv) -1999;

– Bate vânt de sub Vlădeasă – 2000, dirijor Ștefan Cigu;

– Veste bună, gazdă-n casă (colinde clujene – album colectiv) 2002;

– Folclor Nepieritor – de dragoste şi dor – 2006, reeditat în 2013, dirijor Traian Covrig.

 

   iulie 2020  

                  Interviu consemnat de Ioan Vasiu / UZPR



Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.