◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

In Memoriam COLECTIV

Cinci ani de la Colectiv * Cinci ani de tristețe și durere, cinci ani de revoltăși deznădejde * Cinci ani de speranță și curaj

În data de 30 octombrie 2020 se împlinesc 5 ani de la tragedia din Colectiv. A fost cea mai urâtă seară de toamnă în țara noastră, a fost o zi de vineri rece în care foarte mulți oameni se pregăteau de clipe frumoase, de distracție, de iubire, se pregăteau de un  weekend nemaipomenit,  câteva sute de iubitori ai muzicii rock erau hotărâți să meargă la concertul trupei Goodbye to Gravity, concert ce avea loc în  clubul Colectiv, București. Dar nimic nu avea să fie frumos și distractiv pentru cei care pășiseră în acest club deoarece petrecerea s-a sfârșit cu o tragedie națională, 64 dintre iubitorii rockului nu au supraviețuit flăcărilor, și cocteilului de substanțe nocive, ce au cuprins interiorul acestui club, a fost înspăimântător. Mulți dintre cei care au scăpat cu viață povestesc și astăzi prin ce au trecut, pe fața lor trăiește durerea, spaima, neputința, dar și speranța într-o lume mai bună, sunt care au rămas cu semne pe viață, unul și-a pus capăt zilelor. Din seara aceea România nu a mai fost la fel, nici pentru rudele și apropiații celor morți sau răniți,  nici pentru cei care au încercat să-i salveze pe acești oameni,  nici pentru sufletele  celor care au privit la televizor, întreaga țară a rămas marcată de acest moment tragic.

O mamă îndurerată, o mamă care și-a pierdut copilul în urmă cu 11 ani, a dat naștere unui ”Copil de Suflet”,  o carte care se numește- IN MEMORIAM COLECTIV, iar această mamă cu suflet nobil se numește Mioara Gheleșan, o ființă simplă și modestă care s-a născut în Comuna Topleț, Caraș-Severin (13 iunie 1967), a copilărit, a crescut și a rămas în acest loc iubit de Dumnezeu. Este asistent medical generalist, un om care își iubește meseria, prin această meserie apropiindu-se foarte mult de sufletul oamenilor. O tragedie i-a schimbat viața, acum 11 ani, atunci băiatul ei, Claudiu, a plecat la Dumnezeu. Din ziua aceea întunecată Mioara Gheleșan a învățat să iubească altfel, a învățat să se ridice în fiecare dimineață cu speranța că ziua care urmează o va ajuta să aibă grijă de un om. Din clipa aceea a început să-i scrie lui Claudiu, de atunci iubirea pentru ființa cea mai iubită s-a transformat în poezie, și a scris 3 cărți: ”Între cer și pământ”, ”Chipuri de îngeri”, ”Cioburi de suflet”. 

”Scriu pentru că fiul meu citește ceea ce scriu” spune Mioara Gheleșan, omul care a găsit un echilibru în mersul vieții, a înclinat balanța în favoarea zilei de mâine, a învățat să se ridice și a găsit un anotimp, așa cum spune mereu în scrierile sale, un anotimp care se numește Claudiu. Sufletul  acestei poete merge acum pe cioburi spunând lumii întregi că scrisul este ”PUNTEA” între NOI ȘI EI, de  aceea în această toamnă a lui 2020 a dat viață unor versuri în memoria sufletelor cu ochi strălucitori, în memoria celor dispăruți în clubul Colectiv, iar aceste versuri pentru suflet stau scrise în cartea care se numește IN MEMORIAM COLECTIV.  În această carte, poeta a făcut un gest minunat pentru inimile condamnate la tristețe, pentru sufletele rămase goale, a scris versuri care să treacă ”Puntea” și să ajungă acolo unde cei iubiți au devenit îngeri,  toate cărțile donându-le Asociației Colectiv GTG 3010, de unde vor fi trimise familiilor acestora. În poeziile sale arată cât de mare este durerea părinților, fraților, familiilor care au pierdut oameni dragi în seara, în noaptea aceea tristă de 30 octombrie 2015 . Sperăm să se țină cont de multele avertismente trase după tragedia de la Colectiv, cred într-o societate cât de cât ideală, cred în spiritul românesc, în bunătatea și iubirea acestor oameni minunați, cred într-o Românie  demnă, binecuvântată și iubită de Dumnezeu, pentru că rădăcina și viața poporului nostru este Ortodoxia, credința cea dreaptă în Hristos. Trebuie să avem dragoste de țară, de pământ și glie strămoșească, trebuie să fim mândri că suntem români, numai așa ne putem ridica, numai așa vom putea învinge! 

Maria Rogobete / UZPR

Continuare pe UZPR Caraș-Severin

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *