LAUDATIO pentru MIRON MANEGA

Cuvântul ”Laudatio” are o paletă largă de sinonime: elogiu, glorificare, adorare, preamărire, tămâiere, linguşire, proslăvire, blagoslovire, binecuvântare, apologie, ditiramb, cuvântare encomiastică.

Nu dorim, desigur, să îi magnificăm locul pe care îl ocupă în rândul breslei din care face parte, aceea a ”truditorilor cu fruntea și condeiul”, dar merită cu prisosință să îi dedicăm un gând de recunoștință pentru ceea ce a făcut pentru Eminescu.

Miron Manega, are două peceţi existențial – identitare: este oltean prin naştere, deci isteţ şi talentat, şi om de presă, cu alte cuvinte incisiv şi ancorat în viaţa cetăţii.

Miron Manega este un pseudonim, naşul de botez literar fiind Cezar Ivănescu, care l-a adoptat ca fiu spiritual în 1985, în Cenaclul „Numele Poetului”. 

 Vreau să reamintim pe scurt cele mai importante repere ale carierei de excepție a domnului Miron Manega.

Sunt 5 game de creație, pe care acesta a solfegiat în ton major: critica de artă, ziaristica, poezia, eseul literar, angajarea civică.

Aparent, aceste arii de interes dau impresia unor domenii incongruente, dar  reunite sub sceptrul spiritului, în fiecare dintre ele a avut contribuții remarcabile, de referință.

În calitate de consultant, a activat în AEEAR (Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din România) și în Consiliulul Director al ACOAR (Asociația Comercianților de Opere de Artă din România).

ACTIVITATEA PUBLICISTICĂ

În privința publicisticii, Miron Manega a scris și publicat mii de articole, în „Jurnalul Național”, „Săptamâna Financiara ” și „Finanțiștii”, precum și nenumărate editoriale în „Certitudinea” sau în revistele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. 

ACTIVITATE ÎN PRESĂ

În deceniul 1980-1990, Miron Manega a colaborat la numeroase reviste literare, dintre care amintim :„Luceafărul”, „Amfiteatru”, „S.L.A.S.T.”, „Steaua”, fiind remarcat exclusiv în calitate de poet.

În perioada următoare (1990-2000) a lucrat în redacțiile publicațiilor: „Anul 2000”, „Nostradamus”, „Tinerama”, „Timișoara”, „Baricada”, „Phoenix”, „Kalende”, „Atitudinea”, „Linia întâi”, în calitate de redactor, reporter sau fotoreporter. 

Remarcabilele sale calități de jurnalist l-au făcut remarcat, astfel încât a ocupat următoarele funcții: șef de departament la postul de radio „FUN-Radio”; realizator de emisiune la „Radio-Nova”; șef de departament la cotidienele „Evenimentul zilei” și „Național”; redactor șef adjunct al săptamânalului „Super Magazin”; redactor-șef adjunct al publicației „69 – Revista fenomenelor paranormale”; redactor-șef al revistei „Super VIP” (săptamânal).

Miron Manega a creat, în calitate de inițiator, realizator și director editorial al următoarele publicații (începând cu 1995): „Inimă sălbatică” (săptamânal), „Liceenii” (săptămânal), „HMM 69” (apariție lunară), „Cutezătorii Magazin” (apariție bilunară), „Revanșa – Revistă de cultură a celor uitați” (apariție lunară), „Clubul temerarilor” (apariție lunară), „Nopți albe” (apariție lunară), „Oameni singuri” (apariție lunară), „Esmeralda” (săptămânal), „Clubul liceenilor” (săptămânal). Este părintele (în calitatea de realizator și director editorial) publicațiilor: „Înger sălbatic – Revista serialelor” (bilunar), „Clanul liceenilor” (bilunar) și „Cinerama” (bilunar).

 Acesta a deținut funcția de redactor-șef adjunct al cotidianului „Național”  (2000-2005), fiind totodată publicist comentator la săptămânalul de bussines „Săptămâna Financiară” și la cotidianul „Jurnalul Național” (2005 – 2011).

A susținut rubrica editorială „Observator pe piața de artă”, precum și la  săptămânalul de bussiness, „Finanțiștii”. A fosat redactor-șef, respectiv director editorial, la publicația bilingvă „ROMÂNIA 100%” (distribuită în Australia, Noua Zeelanda, Noua Guinee, Insulele Solomon, Indonezia, SUA și Canada), precum și la revista lunară de cultură a spectacolului „VREAU BILET.ro”.

CĂRŢI PUBLICATE

Numele real este Dumitru Manea. Pseudonimul cu care semnează – Miron Manega – a fost „oficializat” în 1985, la Cenaclul literar „Numele Poetului” (condus de Cezar Ivănescu), din care a făcut parte.

„Atlanta minut cu minut”, Editura Lion Press (1996) – o relatare tehnică , rece, a Olimpiadei de la Atlanta din 1996, însoțită de o scurtă istorie a Olimpiadelor;

„Salonul refuzaților”, Editura Junimea, Iași – volum de versuri (2008);

„De ce urâm femeile?”, Editura Ștefan – volum de eseuri (2011).

 „ADRIAN COSTEA – cronica unei morți eșuate”, Editura NICO, 2014 – volumul monografic;

 „ACEȘTI NETREBNICI CARE NE CONDUC – Interviu cu Mihai Eminescu” (piesă de teatru), Editura NICO, Târgu-Mureș, 2013;

 „INSCRIPȚII PE POARTA INFERNULUI – Erezii în formă fixă” (versuri), Editura PIM, Iași, 2015

„7 ROSTIRI” (versuri), Editura PIM, Iași, 2015. 

Figurează în antologii de poezie, dintre care amintim „55 de poeți contemporani”, Editura Arhip Art, Sibiu și alta de proză: „DECLIN”, Editura Arhip Art, Sibiu, ambele în 2010.    

Este, de asemenea, prezent în volumul 55 al Enciclopediei „Personalități române și faptele lor. 1950-2010”, realizat de Constantin Toni Dârțu, Editura Studis, Iași, 2013. 

Publicista Mariana Cristescu de la Tg. Mureș  a publicat cartea „Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura Nico, Tg.Mureș. Este prima monografie despre persoana și personalitatea celui pe care îl elogiem. 

MENTORI SPIRITUALI

Miron Manega este un scriitor născut sub Zodia Patriotismului, dar și sub aceea a Harului Literar, unde a avut mentori artistici de excepție, cărora le-a fost învățăcel mai bine de un deceniu: Tudor George (Ahoe) şi Cezar Ivanescu.

Fiind împreună pe baricadele însângerate ale anilor 89-90, Cezar Ivanescu i-a dedicat un poem din seria „Către discipoli”, din care cităm:

«țărână sunt, Doamne, și eu, sămânța am pus-o-n țărână

și nici chiar când dorm nu ți-s greu căci capul mi-l culc doar pe-o mână

cu cealaltă tot fac ceva, mă -nchin ori mi-o țin peste gură,

ca Sufletul meu nu cumva să-ntreacă-a făpturii măsură , mai ține-mi-l, Doamne,

și Tu când Sufletul meu mult prea plin e de

Tine ca-n ceasul de-acu și umple-Te, Doamne, de mine

o mie și una de vergi de fier mă lovesc pe spinare,

eu-s rupt și tu încă ma-alergi tu, Suflet al meu a mirare

o mie și una de vergi de fier mă lovesc pe spinare, eu-s rupt și tu, Suflete, mergi la Ceruri pe Lina Cărare! » etc.

(CEZAR IVANESCU, „Către discipoli – pentru Miron Manega”)

Miron Manega a avut întotdeauna o reticență în a-ți publica poeziile în volum.

Nu din timiditate și nu pentru că ar avea o părere proastă despre propriile creații (dimpotrivă, este considerat un poet însemnat al generației sale) ci, pur și simplu, pentru că nu apreciază aceasta drept o prioritate.

ACTIVITATEA CIVICĂ

 MIHAI EMINESCU, este modelul ideal la care Miron Manega se raportează mai ales ca jurnalist. Lui i-a dăruit toate puterile și toată activitatea ultimilor ani, alegându-l ca totem al breslei jurnaliștilor, fiind unul dintre inițiatorii Seratelor Eminescu. Ca și marele jurnalist, Miron Manega și-a jalonat existența pe un anume tip de implicare civică și de resuscitare a valorilor naționale.

În acest sens și cu acest scop a creat platforma online ”CERTITUDINEA”, devenit ziar de atitudine angajantă, pe care o definește ca fiind „publicație de cultură, spiritualitate și atitudine” și al cărei „coordonator editorial și moral” este MIHAI EMINESCU (el, Miron Manega, incluzându-se în echipă ca simplu „ispravnic de concept”).

Iată cum își definește „ispravnicul de concept” inițiativa, în „declarația de principii” a publicației, intitulate „CINE SUNTEM, CE VREM și DE CE”:

«CINE SUNTEM. […] În sensul mai larg, al apartenenței la o comunitate spirituală care desfide apologia deznădejdii, credem că e vorba de un popor. Există încă un popor român din care nu ne e rușine să afirmăm că facem parte”.

PROMOTOR AL „MODELULUI DE ȚARA”

Miron Manega, în calitatea sa de scriitor și jurnalist, a fost totodată și un factor activ, promotor al inițiativelor de politici publice. Site-un CERTITUDINEA (2009) este un proiect de mare anvergură, care promovează un program intitulat  „MODELUL DE ȚARĂ”, inițiat de prof. dr. Florian Colceag,

UN INSTRUMENT CU POTENȚIAL DE BRAND NAȚIONAL: COBZA

Pe aceeași linie a identificării și promovării valorilor identitare, ca premisă și condiție a integrării legitime în panteonul culturii universale, Miron Manega susține o teorie interesantă, pornind de la câteva observații jurnalistice: cobza, cunoscutul instrument autohton, a cărui vechime nu a fost cercetată niciodată cu seriozitate, e posibil să fie instrumentul la care cânta Orfeu.

În rezumat, ipoteza plauzibilă a lui Miron Manega  pornește de la faptul că, în antichitate cobza era numită de romani Lira Tracă (Vergiliu, sec I Î.Ch.). 

A doua premisă de la care pornește Miron Manega este aceea că reprezentantul legendar al culturii muzicale tracice a fost, dupa cum se știe, Orfeu, care a devenit simbolul universal al muzicii esențiale.

Și cum „lira tracă ” este cobza, Manega își asumă legitimitatea de a se întreba dacă nu cumva Orfeu a fost cel mai mare cobzar al tuturor timpurilor.

Aceasta este biografia impresionantă a jurnalistului, poetului, omului de presă, „ ispravnic al societăţii civile”, şi eminescofilului Miron Manega, cel fără de care românii ar fi fost mai văduviți de cunoaştere, dacă nu ar fi mediatizat prima creaţie documentară cinematografică, acum aproape 100 de ani: „Octav Minar: Eminescu, Creangă, Veronica”.

Tanța Tănăsescu / UZPR