RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA DREPTURILOR OMULUI

Unii dintre noi nu știu că războiul împotriva drepturilor omului a început și, odată cu el, lupta împotriva democrației. Pentru români, la un sfert și mai bine de veac de la înlăturarea totalitaristului, așa-zis comunist, este de neînțeles cum democrația atât de clamată,  visată, promovată uneori agresiv, ca un ideal edenic , s-a transformat într-o fata morgana, a devenit ceva ceea ce a dispărut înainte de a se fi întâmplat pe deplin. 

   Identitatea individuală a devenit o marfă pentru infractori, hackerii fură în prezent miliarde de dolari din conturile cetățenilor.( nici nu știu dacă ne mai putem numi cetățeni), teroriștii atacă simbolurile civilizației, guvernele sunt preocupate să ne invadeze intimitatea, sateliți atent poziționați ne supraveghează viața, compniile de marketing direct stochează date despre consumatori pentru a le putea anticipa comportamentul, companiile de asigurări  și angajatorii sunt extrem de preocupați de starea noastră de sănătate. 

   Tehnologia este din ce în ce mai inovatoare și mai seducătoare, dar tot mai preocupată de a proiecta o altă realitate. Ținta este individul. 

   Principalele arme teroriste, de care poate nu suntem conștienți acum sunt: războiul neurologic  (medicamente, tehnologie, dispozitive menite să inducă teama), armele biologice, bolile infecțioase, substanțele chimice toxice, armele cu puls electromagnetic, sateliții, internetul wirelles, biologia umană, pandemiile. 

   Gândiți-vă la următoarele întrebări și implicațiile lor: 

   *  Cum ar fi  dacă nu am avea acces nelimitat la internet?

   *  Cum ar fi dacă nu am avea acces la o educație de calitate?

   *  Cum ar fi dacă nu ar exista presa liberă și unde știrile ar fi controlate de guvern?

    Combinația dintre tehnologie și ideologie devine o nouă armă. 

   Saddam Hussein , fostul conducător al Irakului, a lansat asupra populației separatiste din nordul țării unul dintre cele mai mari atacuri biochimice, omorând mii de persoane. Saddam nu voia numai să ucidă populația kurdă, ci și să le  transmită un mesaj indivizilor care militau pentru gândire liberă și independentă. Saddam a dorit să ucidă viitorul acelor oameni, demonstrând cât de periculos era chiar și gândul la libertate. Acesta este sindromul Saddam. 

   Dacă la tehnologie și ideologie adăugăm farmacologia , avem tabloul complet al democrației false, care, desigur, va purta în viitor  un nume.

   În lipsa transparenței și a unor proceduri legale care să protejeze drepturile individului, societățile democratice nu vor rezista. Atunci când indivizii vor permite dominația fricii în locul legilor și drepturilor, atunci vor avea de-a face cu un nou tip de totalitarism. Acesta este un moment crucial pentru individ și națiune,în general. 

   Conflictul dintre democrație – fie ea și imperfectă-și autocrație sau dictatură este bătălia secolului al XXI-lea, care  a început nu de mult. 

   Este nevoie de o nouă mentalitate pentru a preîntâmpina riscurile și provocările veremurilor pe care le trăim. 

   Pevocarea majoră este să înțelegem că știința și-a schimbat paradigma și că fizica cuantică a început să explice cu instrumentele sale realitatea înconjurătoare. Realitatea are două fețe: fața vizibilului și reversul invizibilului. 

   Materialismul exacerbat nu mai este calea pe care să meargă umanitatea, în ciuda cramponărilor guvernelor și conducătorilor anacronici, care domină lumea. 

    Este interesant de aflat ce gândește istoricul israelian Yuval Noah Herari , practicant, printre altele, al meditației și tehnicilor yoghine ,un vizionar,  ale cărui cărți  au bulversat mapamondul,despre timpul pe care-l trăim. Într-un interviu acordat în aprilie 2020 unui ziarist, Harari este de părere că cel mai  mare pericol nu este virusul în sine ( covid 19,  desigur) pentru că umanitatea dispune de toate cunoștințele științifice și tehnologia pentru a învinge virusul. 

   Problema majoră este „demonul nostru lăuntric, ura noastră, lăcomia și ignoranța”. Harari afirmă că ne aflăm în fața alegerii între supraveghere totalitară și sporirea puterii cetățenilor. Harari:”Dacă publicul este înspăimântat de epidemie și vrea să preia conducerea un lider puternic, atunci este mult mai ușor pentru un dictator să facă exact asta, să preia frâiele puterii. Dacă, de partea cealaltă, există reacție din partea publicului, atunci când un politician merge prea departe, atunci acesta poate împiedica cele mai periculoase evoluții. ” 

   Întrebarea noastră este: ce facem însă dacă mai mulți dictatori își dau mâna?

Harari spune:”Dacă aveți politicieni care v-au mințit ani în șir, atunci aveți mai puține motive să aveți încredere în ei în această stare de urgență”.

   La întrebarea: Cum pot fi controlate mecanismele de supraveghere digitală, în așa fel încât să prevină răspândirea viruslui, Harari răspunde:”De câte ori se sporesc măsurile de supraveghere a cetățenilor ar trebui să se sporească și măsurile de supraveghere a guvernului. În această criză, guvernele cheltuie bani de parcă ar fi apă. În calitate de cetățean, aș vrea să știu cine ia deciziile și pe ce se duc banii. 

   Dacă banii sunt folosiți pentru a salva de la faliment mari corporații, care erau în dificultate chiar înainte de pandemie, din cauza deciziilor greșite luate de managerii lor? Sau poate că banii sunt folosiți pentru a ajuta mici afaceri, restaurante și magazine și lucruri de genul ăsta?

   Dacă un guvern este ahtiat să aibă mai multă supraveghere, această supraveghere ar trebui să fie în ambele sensuri”. 

   Harari dă răspunsuri și în privința supravegherii subcutanale:”Supravegherea supracutanală monitorizează ceea ce facem în lumea de afară, unde mergem, cu cine ne întâlnim, la ce ne uităm la televizor sau ce pagini de internet vizionăm. Nu pătrunde în trupurile noastre. Dar supravegherea subcutanală monitorizează ce se întâmplă în interiorul corpurilor noastre. Începe cu chestiuni de genul ce  temperatură avem, dar apoi poate să măsoare tensiunea arterială, ritmul inimii și activitatea cerebrală.  Atunci poți ști ce simt eu în fiecare moment. Aceasta ar putea duce la apariția unor regimuri totalitare distopice( o formă de opresiune și control social și confecționarea unei realități ficționale în care oamenii sunt forțați să creadă). Și, de îndată ce faci asta, poți ști mult mai multe despre oameni decât ai știut vreodată. 

   Poți crea un sistem totalitar cum n-a mai fost vreodată…Putem preîntâmpina asta. Dar pentru a împiedica apariția unor astfel de regimuri trebuie, în primul rând, să realizăm primejdia și, în al doilea rând, să fim atenți cu ce permitem să se întâmple în această stare de urgență, în care ne și aflăm”. 

   Comentariile cred că nu mai sunt necesare. Modelul este universal,acțiunile însă sunt particulare. 

   Fără vigilență, invadarea intimității va părea nevinovată, pe măsură ce vom înainta în timp, când alții ne vor supraveghea orice acțiune, orice comportament, orice asociere, interes sau tranzacție și orice comunicare. Viziunea de coșmar a lui George Orwell, legată de viitor și exprimată în romanul 1984, ar putea părea un fel de vârstă de aur a libertății. 

   Care este platforma morală a acestei ținte, tirania asupra libertății cognitive a individului?

   Știința stă la baza oricărei inovații, care a contribuit la prelungirea duratei de viață și la îmbunătățirea condiției umane. Dar și la exploatarea omului, pentru purtarea războaielor și oprimarea ființelor umane. Einstein a fost părintele bombei atomice, dar și omul de știință care a dat o nouă explicație universului. Totul este ca știința să fie utilizată în avantajul speciilor de pe Pământ. Posibilitatea ca știința să furnizeze instrumente de opresiune , de restricție, de cenzură și de încălcare a drepturilor omului este tot mai mare. Suntem pregătiți să facem față apariției explozive a unei științe radicale, care ne va invada rapid?

   Am putea defini lumea de astăzi ca lupta dintre Eros -instinctul de viață, și Thanatos-pulsiunile de moarte. Războiul este consecința propagării falsului și negării adevărului. 

   

  1 MARTIE 2021                                                                   

              ROSEMARIE HAINEȘ / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.