default-logo

Personalități românești prezentate de Institutul Cultural Român de la Madrid (17, 18 martie 2021)

Institutul Cultural Român de la Madrid continuă în luna martie prezentarea unor personalități de marcă ale culturii și civilizației românești, a unor lucrări sau opere de artă importante, precum și a unor evenimente reprezentative pentru România, pe paginile de socializare ale institutului.

Astfel, miercuri, 17 martie 2021 vorbim despre Nicolae Titulescu, de la a cărui trecere în neființă se împlinesc 80 de ani (17 martie 1941), iar joi, 18 martie ne amintim de Traian Vuia, care în urmă cu 115 ani a reușit primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul (18 martie 1906).

Nicolae Titulescu (4 martie 1882, Craiova–17 martie 1941, Cannes), diplomat, profesor universitar, jurist şi om politic, care ne-a părăsit în urmă cu 80 de ani. A fost singurul român care a ajuns preşedinte al Ligii Naţiunilor (predecesoare a ONU) şi singurul preşedinte care s-a bucurat de două mandate. Personalitate marcantă în domeniul diplomaţiei, a avut un rol esenţial în recunoaşterea unităţii naţionale a României în opinia publică internaţională. Este creditat cu introducerea ideii de „spiritualizare a frontierelor”, care presupune o apropiere transnaţională bazată pe valorile spirituale şi culturale.

A urmat studiile primare şi liceale la Craiova. În 1900, după absolvirea liceului „Carol I”, a început studiile de drept la Paris. În 1905, după obţinerea doctoratului, s-a întors în România, devenind profesor de drept civil la Universitatea din Iaşi. Doi ani mai târziu, s-a transferat la Universitatea din Bucureşti.

Membru din 1907 al Partidului Liberal Conservator condus de Take Ionescu, ascensiunea politică a lui Titulescu avea să fie una fulminantă. În 1912 este ales pentru prima dată deputat. Din această poziţie, militează pentru întregirea României prin intrarea în război. În 1917 a fost numit Ministru al Finanţelor, iar în anul următor a contribuit la înfiinţarea Comitetului Naţional Român.

Din 1921 a funcţionat ca reprezentant permanent al României la Liga Naţiunilor, urmând să fie ales de două ori preşedinte al acesteia în perioada 1930–1932. Din această funcţie, a luptat pentru păstrarea graniţelor aşa cum au fost stabilite prin tratatele de pace de la Paris şi pentru buna cooperare a marilor puteri cu statele mici.

Titulescu a atras simpatiile unor personalităţi importante din viaţa publică franceză şi sovietică printre care A. F. Frangulis, Edouard Herriot şi Maxim Litvinov. Datorită abilităţilor şi realizărilor sale, a fost supranumit „Ministrul Europei”. A fost preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, preşedinte de onoare al Comitetului Român al Reuniunii Internaţionale pentru Pace şi Doctor Honoris Causa la universităţile din Bratislava şi Atena.

În august 1936, cercurile de dreapta preluau puterea şi în acest context Carol II l-a demis pe Titulescu din toate funcţiile şi l-a expulzat din ţară. Pentru început, diplomatul român s-a refugiat în Elveţia, urmând să se stabilească în Franţa, la Cannes, în 1937.

Deşi se afla în afara graniţelor ţării, Titulescu şi-a continuat activitatea şi a militat pentru evitarea războiului, prin conferinţe şi articole. S-a stins din viaţă la Cannes pe 17 martie 1941.

Sursa: enciclopediaromaniei.ro.

Traian Vuia (17 august 1872–3 septembrie 1950). Se împlinesc 115 ani de la primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul.

Traian Vuia s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic (astăzi Traian Vuia, judeţul Timiş). Fiu de preot și având o minte strălucită, viitorul prim aviator a urmat un an la Facultatea Politehnică din București, apoi s-a înscris la drept şi a practicat în birouri de avocatură din Banat pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai.

Aflat la Lugoj, unde încerca să-şi construiască aparatul de zbor pe care-l numeşte „aeroplan-automobil”, hotărăşte că numai capitala Franţei i-ar putea oferi o soluţie. Pe atunci centrul pionieriatului în aviaţie, Vuia vede o şansă de finanţare şi decide să plece la Paris, în iulie 1902.

Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanţeze proiectul, mai ales printre pasionaţii de aerostate, însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o maşină zburătoare cu o greutate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura. Inventatorul român îşi duce ideea de a construi aparatul la celebrul Victor Tatin. Tatin, un cunoscut teoretician, care construise în 1879 un model experimental de aeroplan, încearcă să-l convingă că nu este nimic de făcut, pentru că-i lipseşte un motor adecvat şi este instabil. Vuia continuă să-şi promoveze proiectul şi-l trimite Academiei de Ştiinţe de la Paris în februarie 1903. Academia îi respinge proiectul cu motivaţia că ar fi prea utopic, cu menţiunea că: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis”.

Traian Vuia reușește totuși să-și breveteze invenția „aeroplan automobil” în 1903.

Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aeroplanul automobil „Vuia I” realizează primul zbor autopropulsat din lume (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, unde a zburat pe o distanţă de 12 m, după care elicele s-au oprit şi avionul a aterizat.

Sursa: historia.ro.

Comunicat al ICR Madrid

leviathan.ro

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.