REVISTA „CONSTELAȚII DIAMANTINE”, ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ

La aproape 12 ani, de la prima apariție, revista „Constelații diamantine”, cu numărul 3(127) din luna martie, își continuă drumul glorios pe tărâmul culturii de înalt nivel, adunând, sub aripile sale, scriitori, poeți, savanți, istorici, critici literari, oameni de știință , umoriști, de pe plaiurile noastre mioritice și de pe plaiurile nemioritice ale altor continente, pe unde există români de înaltă ținută culturală și artistică.

Revista se deschide cu articolul domnului Nicolae Mareș, „Titulescu – 80 de ani de la trecerea în veșnicie sau Din nou despre Basarabia și Pactul de asistență mutuală cu URSS”. După porția de evenimente politice, Mihai Caba ne instruiește cu un text de istorie literară, intitulat:„ Gala Galaction – un părinte cu har scriitoricesc”. Ion Pătrașcu, în articolul „Constantin Brâncuși – în India” ne aduce la cunoștință picanta călătorie a lui Brâncuși în India, în vederea ridicării, acolo, a unui templu. În pagina 10 a revistei, poeta Doina Drăguț, vrând să deseneze forma neantului, prin jocul minții, reușește să învioreze imaginația cititorului dornic de abstracțiuni matematice. Două nume mari, Eminescu și Tudor Vladimirescu, sunt reunite în eseul lui Tudor Nedelcea, „Eminescu, despre Tudor Vladimirescu”. Pe aceeași temă istorică, Nelu Vasile, în studiul „Bicentenarul Revoluției de la 1821”, prezintă aspecte inedite legate de viața și activitatea revoluționară a lui Tudor din Vladimiri. În paginile 14, 15 și 16 ale revistei,Al. Florin Țene se desfăşoară în eseul despre Eugen Ionescu, intitulat „Eugen Ionescu – părintele teatrului absurdului”. În următoarele două pagini, Mihai Sălcuțan elogiază personalitatea lui Nicolae Grigore Mihăilescu–Nigrim, la 150 de ani de la nașterea acestuia. Poetul George Filip, din Canada, își etalează dispoziția lirică în poemele „Fântânarul”, „Fericire” și „Omul”. Pe trei pagini și jumătate, Vavila Popovici, din Carolina de Nord, prezintă eseul filosofic „Filosofia, Religia, Știința, Politica –J.G. Fichte”. Ben Todică, din Australia, în cronica intitulată „Moneda”, prezintă o reacție la cartea Anei Blandiana, „Dumnezeu pe role”. Paginile 23 și 24 sunt rezervate lui Dragoș Niculescu care prezintă filozofia duhovnicească și trăirea mistică, în eseul „Nae Ionescu și școala sa”, partea a XI-a. Janet Nică, în eseul „Poeții nu există” speculează despre soarta poetului în societate și în literatură. În eseostudiul „Jocul împreună al textului poetic și al cititorului din postură de critic literar”, Ion Popescu-Brădiceni emite judecăți de valoare despre Petru Istrate, Adrian Frățilă, Dorin N. Uritescu și Doina Drăguț. Maria Calafeteanu, sub titlul „Viața poetului Traian Dorz – între realitate și poveste” recenzează cartea lui Al. Florin Țene, „Ce greu a fost în noaptea asta”, La fel, pe trei pagini compacte, Anca Sârghie analizează autenticitatea spiritului românesc în cartea Galinei Martea, „Basarabia – destin și provocare. Filosofia identității moldave în anii de independență 1991-2020”, apărută la Editura TipoMoldova, la Iași, în 2020. Octavian Mihalcea, analizează, la modul eseistic, volumul „Balerinul din curtea spitalului”, de Alex Ivanov. Tot despre cartea lui Al. Florin Țene, „Ce greu a fost în noaptea asta”, în paginile 36 și 37, glosează Livia Ciupercă. Mihai Merticaru prezintă, în pagina 37, trei sonete: „Sonetul iubirii”, „Sonetul vieții” și „Sonetul unui pariu”. Pe paginile 38, 39 și 40, Galina Martea analizează cartea lui Ștefan Străjeri, „Istoria românilor canadieni 1890-2020”, în studiul intitulat „Istoria românilor canadieni – o paralelă în contextul evoluției umane”. Tot pe trei pagini compacte, Liviu Chișcop, sub titlul „Drame existențiale – într-o epocă de aur”, analizează cartea lui Ioan Bărbunțoiu, „Meandrele destinului”. Întrucât lectura se prezintă la nivel înalt, prezentarea de cărți se continuă, în revista „Constelații diamantine”, cu studiul „Despre Iași – cu iubire! – o carte care se prezintă singură”, de Romel Moga, referitor la cartea „Despre Iași – cu iubire!” de Mihai Caba, apoi, cu Ionel Popa, în studiul „Spre un nou Blaga”, despre lucrarea lui George Vulturescu, „Lucian Blaga, ipostazele harfei de-ntuneric”. În continuare, Nicolae Bălașa prezintă un incitant eseu despre „Un Dumnezeu al tuturor”, urmat de eseul  lui George Petrovai, intitulat „Perenitatea și actualitatea voltairianismului”. Revista se îmbogățește cu cinci medalioane dedicate poeților: Beatrice Silvia Sorescu, Constanța Abălașei-Donosă, Ovidiu Purdea-Someș, Gelu Dragoș și Constantin Miu. Pe paginile 55 și 56, Maria Vieru-Ișaev evocă lucruri interesante sub genericul „Cuvinte de despărțire și un cimitir istoric din București”. Pe pagina 56, Nicolae Mătcaș se regăsește, spiritual, într-un set de epigrame, cu numele „Covidisme”, iar, pe următoarele pagini, Olga Bălănescu se întreabă dacă „Ne influențează publicitatea”. Sub genericul „Constelații epigramatice”, Nelu Vasile prezintă doi epigramiști: Sorin Finchelstein și Ștefan Ivanovici-Terențiu. Pagina 60 a revistei, sub semnătura lui Philip Tudora, din Anglia, îl prezintă pe pictorul Henry Ottmann, cu tablourile căruia a fost ilustrată revista. De asemenea, revista „Constelații diamantine” ne ține la curent cu ultimele apariții editoriale și cu calendarele lunilor, de data aceasta, al lunii martie. Sub ingenioasa tehnoredactare a Doinei Drăguț, paginile colorate discret emană căldură și o binefăcătoare relaxare.

 

Janet Nică /  UZPR 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.