Doamna cu coasa, aceea care lovește nemilos și fără să aleagă, a lovit din nou! De data aceasta a răpit-o pe Emilia Vasiliu, distinsa noastră colegă de breaslă și om de aleasă frumusețe sufletească. Pleacă în lumea stelelor încă unul dintre cei cu care, ani la rând, am lucrat în redacția cotidianului ,,Scânteia tineretului’’. Știu prea bine etichetele malițioase(ca să nu spun mai mult) cu care cenzori de bune moravuri politico-ideologice taxează acest cotidian și pe cei ce au făcut parte, de-a lungul anilor, din echipa sa redacțională, dar fiindcă acum vorbim despre acest atât de dureros eveniment îi rog să respecte memoria Emiliei și să își amâne drasticele sentințe…
Am lucrat, așa după cum scriam mai înainte, împreună cu Emilia Vasiliu în redacția ziarului ,,Scânteia tineretului’’ an și ani la rând, așa că i-am putut cunoaște felul de a fi și de a gândi, personalitatea pe care o exprima un stil echilibrat, folosind numai cuvântul bine ales și fraza clară. Adică o vocație a echilibrului pe care Emilia Vasiliu știa să o cultive și în scris și în relațiile cu noi. După 1990, prin natura împrejurărilor, ne vedeam mai rar, dar fiecare întâlnire cu Emilia era un bun prilej de a schimba gânduri senine și cuvinte pe măsură. Și poate că nu este lipsit de relevanță să mărturisesc faptul că, acum câțiva ani, când noi, uniunea noastră, de fapt breasla noastră, ne confruntam cu tentativele destabilizatoare ale unor așa ziși colegi,Emilia mi-a spus cu voce tristă, dar hotărâtă:,,Așa ceva nu se face. Trebuie să fim uniți și să răspundem.
Cu același gânduri bune și curate o întâlneam pe Emilia împreună cu Ovidiu, soțul ei, la ,,Balul ziariștilor’’, generoasa noastră reuniune anuală, prilej cu care evocam prieteni și fapte trăite,năzuind,fiecare, la un alt popas printre amintiri. Din păcate, anul acesta, din cauze asupra cărora nu vreau să mai stărui, Balul nostru nu a putut avea loc, iar reîntâlnirea s-a amânat pentru o altă dată mai fastă. Și iată că, dintr-o înlăcrimată însemnare, apărută pe pagina prietenei Rodica Țepeș, odinioară colegă de redacție cu noi și acum stabilită în Canada, aflăm că Emilia Vasiliu s-a stins din viață. A făcut acest pas spre Lumea Infinitului la fel de discret precum a știut să trăiască și să ne fie alături.Asta după ce, cu numai câteva zile înainte, Emilia a trimis pe pagina de facebook o superbă imagine florală, o simfonie cromatică, din grădina casei lor. Imagine care va rămâne, pentru noi colegii și prietenii săi, cel mai ales mesaj cu care vom însoți amintirile noastre despre Emilia Vasiliu.
Somn liniștit în lumea veșniciei, distinsă, dragă, neuitată prietenă și colegă!
Șerban CIONOFF