default-logo

Noi suntem Adevărul

Comuna Topleț, județul Caraș-Severin Foto: Mia Rogobete

Ce fericiți suntem când spunem: Bună dimineața! Noapte bună! Bună ziua! Orice salut vine de undeva, poate o voce interioară este angajată de ființa noastră numai pentru a saluta, după care zâmbește și se bucură de viață călcând pământul, își dorește să îi povestească cerului intențiile din ziua aceea, din noaptea aceea. Dar ce noroc pe noi că suntem oameni!

Mulți români au trăit în perioada lui Ceaușescu, apoi a venit Revoluția din 1989, au murit tineri strigând: Libertate! Era un adevăr, un strigăt ce întorcea pe toate părțile anii trăiți în minciună și restricții, dar am supraviețuit și cu pași repezi am intrat în mult visata democrație. Iată-ne liberi, frați români! Iată-ne liberi…au trecut 31de ani, însă țara noastră, frumoasa România a inhalat toate impuritățile primite de la alte țări, a înghițit jigniri, a fost obligată să-și mintă cetățenii, a fost plătită pentru a intra și a ieși din haos, și acum joacă după bunul plac al Occidentului. Ne-au vândut așa zișii politicieni cu partidele lor cocoașă, ne vând și astăzi, noi acceptăm, vedem, ne complacem, ne ascundem după noi înșine, ne mințim interiorul, această mașină a timpului care fiind alimentată cu adevăr și iubire, într-o bună zi va ceda și ne vom duce încet, încet la groapă, desculți și flămânzi… Dar cine este Occidentul? Cine este Uniunea Europeană, ce vor de la noi? Ce vrem noi de la ei? Suntem turma care nu se uită în spate, pentru că ne este frică de ce auzim și ce vedem, intrăm în ziua următoare din inerție, ce bine că există inerția, fără ea, cred că am muri mai repede, ha! Și biciul este în mâna lor!

2020…2021…cât o mai ducem în minciună? Să ne oprim la prima înghițitură de cafea și să ne analizăm, noi pe noi, adevărul este în noi, întotdeauna. Fie că suntem profesori, sau ingineri, muncitori sau agricultori, poeți sau instalatori, doctori sau actori, contabili sau pensionari, savanți, orice am fi, haideți să credem în mintea noastră, să o aplaudăm pentru curajul ei, să-i mulțumim că ne curăță trupul și ne amintește că suntem vii, și mai trebuie să vedem realitatea; dar în același timp să spunem adevărul.

Există loc pentru toți pământenii sub cer, îl privim, îl sărutăm, vorbim cu el, în liniștea-i divină ne regăsim și constatăm că de fapt noi suntem adevărul! Morții noștri sunt adevărați, osemintele lor sunt în cimitire, satele, orașele sunt adevărate, haideți să ne revenim!!!

A înnebunit planeta! Am înnebunit și noi, totul poate avea un final, trebuie să ne dorim asta, medicii care tratează virusul inventat să caute adânc în interior și să pună cap la cap informațiile, dar să nu uite că zâmbetul s-a născut odată cu ei, iubirea pentru oameni, empatia, din ele ne hrănim sufletele, în câteva cuvinte: Să fie oameni, numai așa ne facem bine fizic și psihic! Să oprim taifunul! Spunea odată Anton Cehov:  ”Medicii sunt ca avocații; singura diferență este că în timp ce avocații te jefuiesc, medicii te jefuiesc, dar te și omoară”. Nu spun eu, spunea Cehov, eu doar mă gândesc din când în când la acest citat…

 Politicienii, să lase ceva după ei, să înțeleagă că sunt aleși de popor și că toate nemerniciile nu își au locul într-o lume trăită curat, nu poți minții la infinit, demnitatea are întotdeauna un cuvânt de spus, iar onoarea poate fi îmbrățișată ori de câte ori este nevoie. Valurile trec, oamenii rămân, iubirea nu moare niciodată, este veșnic trează pentru noi, pentru tot universul, în palma ei ne naștem și murim.

Dumnezeu ne-a lăsat pe noi să gândim, să facem lucruri frumoase, să cântăm, să scriem, să dansăm, să trăim în armonie, să oferim șanse unora, să dăm speranțe, să mângâiem tristețea, să alungăm răutatea, să aducem lumină și bucurie în locuri întunecate, să fim așa cum vrea El, să iubim! Noi, românii inteligenți și frumoși, cu multă poftă de viață și bucurie în suflet, noi suntem adevărul!!!

De câte ori mă simt tristă, neajutorată, poate chiar frustrată că nu pot să fac ceva pentru tara mea, în aceste momente cumplite, merg în satul meu, Topleț,  intru în casa părintească, îmi pun capul pe perna copilăriei și repet în gând cuvintele Regelui Mihai care spunea cu lacrimi în ochi la ultimul discurs pe care l-a ținut în Parlament la împlinirea a 90 de ani, în data de 25 octombrie 2011: ”Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”

*Zâmbește omule! Un singur zâmbet îți poate schimbă viața pentru totdeauna! Semnează:  Zâmbetul- Iubirea pentru prezent- Viața și Eu!!!*

Mia Maria Rogobete

 UZPCARASSEVERIN

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.