default-logo

Revista ”Vatra veche”, nr.6/2018

Continuatoare a revistei Vatra, ”Foaie ilustrată pentru familie” (1894), având ca fondatori pe I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc, iar ulterior a revistei Vatra (1971), unde redactor-şef fondator a fost Romulus Guga, revista Vatra veche a fost înființată în anul 2009, la Tg.Mureș, de către scriitorul Nicolae Băciuţ.
Inființarea revistei Vatra veche a fost o necesitate, după cum mi-a mărturisit acesta, și anume din considerentul de a umple un gol apărut și de a continua ”programul național, dar cu fața spre universalitate” inițiat de Romulus Guga la Tg.Mureș, dar și de a valorifica potențialul literar, și nu numai, al zonei, desigur, în condițiile socio-culturale de acum. Revista este deschisă și înspre lume, în paginile ei avându-și loc scriitori și oameni de spirit din întreaga țară, cât și din diasporă. Colectivul de redacție este puternic și implicat: Așadar, Nicolae Băciuț – Redactor Șef, Directori de onoare: Acad. MIHAI CIMPOI; Acad. ADAM PUSLOJIC; MIHAI BANDAC; Redactor-şef adjunct GHEORGHE NICOLAE ŞINCAN; Redactori: Cezarina Adamescu, Mihaela Aionesei, Florin Bengean, Diana Dobriţa Bîlea, Sorina Bloj, A.I. Brumaru, Mariana Cheţan, Geo Constantinescu, Luminiţa Cornea, Melania Cuc, Iulian Dămăcuş, Răzvan Ducan, Suzana Fântânariu-Baia, Marin Iancu, Alexandru Jurcan, Vasile Larco, Lazăr Lădariu, Rodica Lăzărescu, Cleopatra Lorinţiu, Cristina Sava, Maria Dorina Stoica, Mihaela Malea Stroe, Valentin Marica, Nicolae Suciu, Titus Suciu, Ilie Şandru, Dorin N. Uritescu, Gabriela Vasiliu Corespondenţi: Elisabeta Boţan (Spania), Flavia Cosma (Canada), Darie Ducan (Paris), George Filip (Canada), Andrei Fischof (Israel), Dorina Brânduşa Landén (Suedia), Veronica Pavel Lerner (Canada), Gabriela Mocănaşu (Franţa), Dalila Özbay (Turcia), Mircea M. Pop (Germania), Aliona Grati, Claudia Şatravca (Chişinău), M. N. Rusu (New York), Ognean Stamboliev (Bulgaria)
Aflat în anul 10 de existență, Vatra veche a însumat până acum 114 numere, cu 88 de pagini fiecare, mai puțin primele numere, când încă revista era într-o perioadă de căutări. De asemenea au fost realizate în acești ani, prin voia și prin eforturile aceluiași Nicolae Băciuț, o serie de suplimente dedicate unor scriitori precum: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nicolae Steinhardt, Ion Brad, Lazăr Lădariu, Răzvan Ducan, dar și, mai recent, oamenilor de cultură din Canada etc. Revista este tipărită pe hârtie, format A4, cu corp de litere 10, coperta I, II, II și IV fiind color. De asemenea revista este trimisă în spațiul virtual la aproape 18.000 de adrese de e-mail. Aceasta-i partea de mică istorie.
Vatra Veche Nr.6 (114) din iunie 2018 este la același nivel înalt de interes, ca și precedentele numere, prin forța materialelor publicate, prin ineditul ideilor lor și, de ce nu, prin notorietatea autorilor care semnează diversele materiale. Unele dintre acestea sunt în spiritual ”continuității românilor” pe aceste meleaguri, spirit pierdut astăzi, de alte reviste cu pretenții. Vizualizarea SUMARULUI, poate forma o idée privind bogăția materialelor cu conținut literar și istoric, cultural, în general: Un colţ de Rai, de Nicolae Băciuţ; Eminescu universalul (Dumitru Copilu-Copillin), de Mihai Cimpoi; Aşteptare şi creaţie la Eminescu, de Bianca Andreea Cătană; Poeme de Răzvan Ducan; Satul românesc, de Dan Puric; Poeme de Nicolae Băciuţ; Vatra veche dialog cu Veronica Pavel Lerner, de Nicolae Băciuţ; Poeme de Eugen Evu; Eseu. Răsucirea (N. Steinhardt), de A.I. Brumaru; Se ne mai (re)amintim de Zaharia Stancu, de Dumitru Hurubă; Corespondenţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sarău; Poeme de Adam Puslojic; Posteritatea lui Daniel Drăgan, de Nicolae Băciuţ; Încă micăţii, de Daniel Drăgan; Vitrina. Istoria ca viitor (Ana Blandiana), de Răzvan Ducan; Temporalitatea în lirica Anei Blandiana, de Daniel Kiţu; Cronica literară. Abecedarul luminii (Dumitru Ichim), de Livia Fumurescu; Trăiește-ți propria epopee…(Adrian Botez), de Constantin Stancu; Răzvan Ducan şi peisajul liricii patriotice, de Mircea Daroşi; O dulce şi amară vină (Valentina Becart), de Victoria Milescu; „Esențele tari în sticluțe mici se țin” (Grigore Carmen Tania), de Mihaela Meravei; Elogiul jocului existenţial (Adela Conciu), de Daniel Marian; Istorie şi destin (Iuliu Ionaş), de A.I. Brumaru; Satul paralel (Gheorghe Secheşan), de Daniel Luca; Povestind vei dobândi (Nicolae Suciu), de Răzvan Ducan; Edenul de lângă noi (Mirela-Ioana Borchin-Dorcescu), de Constantin Stancu; Suflete de cerneală (Delia Simona Creţu), de Mirela Laurenţiu; Scrisorile destinului (Emilia Amariei), de Girel Barbu; Decebal Seul a recidivat !, de prof. Gh.Dolinski; Scrisoarea şi salvarea prin scris (Gheorghe Sarău/Dimitrie Stelaru), de Nicolae Suciu; Un document tulburător (Isif-Mihai Stupinean), de Nicolae Băciuţ; Iustin Handrea – Istorie şi destin (Gheorghe Dărăban), de Florin Bengean; Luna în oraşul blestemat (Dănuţ Ungureanu), de Mărioara Novac; Radical din doi (Nicolae Băciuţ), de Răzvan Ducan; Cărţi în seria “Europa Erlesen”. Moldau/Moldova, de Mircea M.Pop; Iaşi/Iassy; Proză românească în revista „die horen”; O antologie de proză şi poezie despre România; O antologie de proză românească contemporană; Mihai Diaconescu, tendinţa actuală…, de R. Subţirelu; Documentele continuităţii. Transilvania, starea noastră de veghe, de Ioan-Aurel Pop; La „Majoratul” României. Din învățăturile preotului Moruşca Matei (1890-1979) către nepotul său, de Radu Şerban; Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei, de Stelian Gomboş; De la studiul istoric, la eposul eroic, de Ionel Popa; Poeme de Emilia Amariei; Mihai Eminescu şi Basarabia, de Gicu Manole; Drum la Cernăuţi, de Darie Ducan; Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Ioan, de Luminiţa Cornea; Amvon. Iubirea milostivă…, de Gheorghe Nicolae Şincan; Icoana din suflet, de prof.dr.Lucretia Bogdan; Poeme de Ioan Groşescu; Starea prozei. Libertatea de a fi normal, de Nicolae Suciu; Poeme de Ion Răşinaru; Biblioteca Babel. A. Camus – către o sociologie a revoltei, de Iulian Chivu; Mapamond. Japonia – Note de călătorie, de Mihai Posada; Asterisc. Primăvară cu semnificaţii la paralela 38, de Silvia Urdea; Tangoul bătrâneţii, de Nicu Doftoreanu; Prin puterea cuvântului.., de Traian Dinorel D.Stănciulescu; Ancheta „Vatra veche”. Prima casă, de Gheorghe Andrei Neagu; Prima casă, de Alexandru Jurcan; Poeme de Nicolae Vălăreanu Sârbu; Itinerarii. Insula celor frumoși și bogați, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg; Arhiva sentimentală. Eugen Buzoianu, de Nicolae Bucur; Poeme de Gheorghe Cutieru; Starea prozei. Amintire din liceu, de Dumitru Hurubă; Poeme de Camelia Ardelean; Maxime şi aforisme noi, de Nicolae Mareş; Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu; Cinematografia lui Călin Netzer, de Milena Munteanu; Literatură şi film. Pielea rece și sângele albastru, de Alexandru Jurcan; Semnal. O istorie culturală a nebuniei; Licăr de solitar peste ape, de Tania Nicolescu; Lumea lui Larco, de Vasile Larco; De la un clasic citire. Marin Sorescu; Strigături şi epigrame de Nicolae Mătcaş; De la „Vatra” veche, la noua „Vatra veche”; Curier.
Revista este inspirat ilustrată cu fotografii de la diverse manifestări de sorginte culturală, cu fotocopii de coperți de cărți, fotocopii de manuscrise olograf și cu fotografii ale lucrărilor unor artiști: pictori, sculptori, graficieani, fotografi etc.
Poate că ar fi interesant ca în încheierea acestui material de prezentare să redau câteva rânduri de…cititor, regăsite la rubrica de final al acestui număr, rubrică intitulată ”Curier”: ”Vă mulțumesc d-nule Băciuț pentru acest nou număr al revistei „Vatra Veche”, un număr de o aleasă ținută grafică și editorială, număr ce se dorește a se adăuga multor evenimente închinate Centenarului pe care-l vom sărbători anul acesta. România a avut și are în continuare făuritori de cultură demni, istorici cu reale deschideri spre evenimentele adevărate și curate ale unui popor care trebuiesc făcute cunoscute pe mai departe generațiilor care vin. Este într-adevăr un număr deosebit, cu frumoase versuri, cu proză și lucrări de critică literară dar și de informare a evenimentelor culturale care au avut sau vor urma să aibă loc în țară. O revistă scrisă de români adevărați, pentru români curați și adevărați, români care simt în fiecare secundă istoria și trăiesc în fiecare clipă adevărata cultură română. Vă mulțumesc pentru aceste minunate numere, mulțumesc neobositului colectiv de redacție, implicit, dumneavoastră pentru muncă, dăruire, pentru păstrarea unei culturi nealterate (Nicolette Orghidan).

Răzvan Ducan

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.