default-logo

Omagiere la o venerabilă aniversare: FLOREA FIRAN – 88

Profesorul, istoricul și criticul literar Florea Firan este, la o venerabilă vârstă, o persoană deosebit de activă, conducător de editură și de revistă, prezență permanentă la manifestări literare și culturale din Craiova și din țară, menținând exemplar, la cote ridicate, preocupări care l-au caracterizat dintotdeauna. 

Nu întâmplător, criticul literar Gabriel Coșoveanu nota, într-o relativ recentă ocazie: „Viața și activitatea lui Florea Firan se constituie în pagină de manual. Și nu numai în sensul exemplaritatății unei reușite personale, ci în sensul, de mai mare interes social și, deci, pedagogic, al energetismului cultural. Instituții importante de cultură și de învățământ au, în devenirea lor, consistente segmente temporale și axiologice legate strâns de el, echivalabil cu un duh animator, care le-a insuflat o viață bogată, aceea care te face reper”.

Florea Firan s-a născut la 4 octombrie 1933, în comuna Giubega, județul Dolj, fiind al treisprezecelea fiu al Mariei (născută Dudău) și al lui Ion Firan. 

Clasele primare le urmează în localitatea natală, apoi părinții reușesc să-l trimită la Școala Normală de învățători din Deva, unde este elev între anii 1945 și 1952. Devine mai apoi student al Facultății de Limba și Literatura Română, de la Universitatea București, unde are șansa întâlnirii cu unii dintre cei mai mari dascăli de limba română ai perioadei: Ovidiu Papadima, Al. Dima, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Este un tânăr foarte dedicat studiului și devine doctor în filologie în 1976, cu teza Presa literară craioveană (1838-1975), pe care o va publica în același an la Editura Scrisul Românesc. 

Își începe activitatea didactică la o școală din Cugir, după care se stabilește definitiv în orașul Craiova și are o fulminantă carieră literară, didactică, managerială și de implicare civică. Funcționează mai întâi la Liceul „Nicolae Bălcescu” (astăzi Colegiul Național „Carol I”), după care ocupă importante funcții în sectorul cultură-învățământ: șef al Secției culturale (1955–1957), inspector școlar la Secția învățământ (1958–1966), șef-adjunct al Secției învățământ Craiova (1966–1968). Pentru o scurtă perioadă este director al Liceului de Artă, apoi director al Liceului de Filologie-Istorie (astăzi Colegiul Național „Elena Cuza”). Timp de aproape un deceniu, din decembrie 1968 până în octombrie 1977, este președinte al Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă al județului Dolj. În această calitate a propus și s-a ocupat direct de înființarea Festivalului și Concursului Național de muzică populară „Maria Tănase”, a inițiat manifestări cultural-științifice ample dedicate poetului Alexandru Macedonski, s-a ocupat de organizarea Casei memoriale „Al. Macedonski” din Pometești-Adâncata și de dezvelirea unui bust al poetului în Grădina Botanică a Universității din Craiova. A avut inițiativa înființării în oraș a Teatrului de Operetă, în 1972, înstituție din care s-a dezvoltat actuala Opera Română Craiova. Pune bazele la realizarea lucrării ecvestre „Mihai Viteazul”, expusă și astăzi în piața ce  poartă numele domnitorului, din Craiova. Paralel cu funcțiile din perioada respectivă, scriitorul rămâne fidel catedrei, predând, în cumul, limba și literatura română la Liceul de Filologie-Istorie și susținând, în același timp, cursuri la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, ca profesor asociat. 

Debutează publicistic cu articolul de istorie literară Coșbuc și Craiova, în numărul 10 din octombrie 1965 al revistei „Ramuri”, iar editorial cu volumul Începuturile presei literare craiovene, în 1971. 

Din 2002, devine director al Editurii Scrisul Românesc, apoi înființează Fundația Editură cu același nume. Un fapt de rezonanță pe care Florea Firan îl înscrie în istoria culturală a Craiovei este reapariția, în serie nouă, a revistei „Scrisul Românesc”. 

Din 2006 inițiază Colocviile „Scrisul Românesc”, importantă manifestare cultural-științifică, ce se desfășoară anual pe teme fundamentale și de mare actualitate.  

Activitatea publicistică se regăsește în colaborări la numeroase periodice sau cotidiene: Ramuri, Înainte, România literară, Luceafărul, Contemporanul, Școala Ardeleană, Tribuna, Săptămâna, Flacăra, Manuscriptum, Mozaicul, Analele Universității din Craiova – Seria Științe Filologice, Scrisul Românesc, Brâncușiana, Curtea de la Argeș, Bucureștiul literar și artistic, Le Lingue del Mondo (Florența), Columna (Roma), Balcanica (Roma) și altele. 

Activitatea și creația sa au fost răsplătite cu numeroase distincții, între care: Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române, Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din România, Ordinul Ziariștilor, Clasa I (Aur), acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Cărți tipărite (selectiv): Începuturile presei literare craiovene, Craiova, 1971; Parcul Romanescu din Craiova, ediție română-franceză, Craiova, 1971; Ramuri. Studiu monografic (în colaborare), Craiova, 1971; Ramuri. Bibliografie (în colaborare), cuvânt înainte de Mihnea Gheorghiu, București, 1972; Doljul în imagini, ediție română-franceză-engleză-italiană-germană, Craiova 1972; Corespondența „Ramuri”. Documente literare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973; De la Macedonski la Arghezi, prefață de Ovidiu Papadima, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1975; Din viața școlii Doljului (în colaborare cu I. Pătrașcu), Craiova, 1975; Presa literară craioveană. 1838-1975, prefață de Ovidiu Papadima, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1976; Pe urmele lui Tudor Arghezi, Editura Sport-Turism, București, 1981; Arhivele Olteniei (1922-1943). Bibliografie (în colaborare), București, 1983; Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române, I-II, cuvânt înainte de Liviu Călin, studiu de C. M. Popa, Craiova, 1986-2003; Literatura diasporei, antologie comentată (în colaborare cu C. M. Popa), Editura Macedonski, Craiova, 1994 (Ediția a II-a, 1996); Spirite enciclopedice în literatura română, I-III, antologie comentată (în colaborare cu C. M. Popa), Craiova, 1995; Ramuri. Studiu monografic, corespondență, manuscrise, antologie, bibliografie (1905-1995), Editura Macedonski, Craiova, 1996; Modernism, tradiționalism, valori ale literaturii românești interbelice, antologie comentată (în colaborare cu C. M. Popa), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1997; Spirite enciclopedice în cultura română: D. Cantemir, I. H. Rădulescu, B. P. Hasdeu, M. Eminescu (în colaborare cu C. M. Popa), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2005; Scrisul Românesc – ’80, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2006; Portrete literare, postfață de C.M. Popa, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2007; Editura Scrisul Românesc – 85 de ani de existență, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2007; Presa craioveană, 1830 – 2007, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2007; Tudor Arghezi, treptele devenirii, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2008 (ediții în anii 2010, 2012, 2013, 2015); Portrete în timp, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2012; Cititul, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2012; Limba română și mass-media, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2014; Craiova, orașul întâlnirilor, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2014; Eminescu. Antologie comentată, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2015; Macedonski-Bacovia. Simbolismul românesc, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2016; Puterea cuvintelor, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2016; Liniștea și neliniștea drumului, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2017; Florea Firan – 80, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2017; Amprente și voci, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2017; Intelectualii, Puterea și Tehnologia, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2018; Scrisul Românesc: 90 de ani de la întemeiere, Fundația Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2018.

Pe lângă cele peste 40 de volume de istorie, critică literară și publicistică, activitatea sa se remarcă și prin zeci de ediții întocmite, îngrijite, prefațate sau postfațate, din scriitori clasici și contemporani, precum și a câteva sute de articole pe care le publică în presa literară și culturală românească sau în presa culturală din Italia, în perioada când a fost profesor universitar în acorduri culturale.

Despre activitatea și cărțile sale au scris, în volume sau în presa literară, cei mai importanți critici din Oltenia și din țară, între care se regăsesc nume precum: Ovidiu Papadima, Șerban Cioculescu, Al. Dima, Al Piru, Eugen Simion, Mircea Zaciu, Pompiliu Marcea, Zigu Ornea, Liviu Călin, Marian Popa, Mircea Anghelescu, C. M. Popa, Cornel Ungureanu, Eugen Dorcescu, Marin Sorescu, Tudor Opriș, Ion Pop, Aurel Sasu, Marian Papahagi, George Sorescu, I. C. Chițimia, Mihnea Gheorghiu, Emil Manu, Sina Dănciulescu, Marian Barbu, Gabriel Coșoveanu. 

Rodica Pospai Păvălan

(Sursa informațiilor: Rodica Pospai Păvălan, Oameni și cărți din Piemontul Bălăciței, Scrisul Românesc – Fundația Editura, Craiova, 2019, pp. 123-129).

Florea Firan

Florea Firan a primit, de la președintele Uniunii Ziaristilor, Doru Dinu Glăvan ,distincția UZPR-100; Craiova, noiembrie 2019.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.