„Vom renunța la alfabetul scris”

Interviu cu Horea Mihai Bădău, profesor și jurnalist social-media

În 2011 apărea la Editura Polirom, din București, primul manual de jurnalism social-media de la noi (Tehnici de comunicare social-media), urmat, în 2015, de Manual(ul) de jurnalism on-line (Ed. Tritonic), ambele scrise de profesorul de comunicare-media de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, lectorul univ. dr. Horea Mihai Bădău (n. 1971), titular de curs și profesor-invitat la Universitatea Sofia-Antipolis, din Nisa, Franța (și membru al Laboratorului de Cercetare SIC-Lab. Mediteranée). Recent, în 2017 Revista de Științele Comunicării / Revue Franҫaise de l′information et de la Communication, din Franța, publica prima Cartă Etică a Rețelelor Sociale, o premieră media inclusiv pe plan european, confirmând cercetările profesorului român, în care sunt enunțate 12 puncte (și soluții etice) privind o serie de teme larg dezbătute în mediile de informare virtuală, vizând difuzarea știrilor cu caracter intolerant (hate-spech), manipulator (clickbait), abuzul de informații comerciale și de știri false (fake-news).
Carta Etică Social Media, propusă și promovată de profesorul – și jurnalistul, cu experiență de peste 14 ani în presa media – Horea Bădău, susținută și de CARFIA (Centrul de Integritate Academincă al Universității din București, prima organizație având drept scop promovarea integrității și eticii în spațiul universitar) se adresează unei mase extinse de producători și utilizatori de jurnalism on-line preocupați de stoparea unor fenomene negative apărute în ultimii ani pe piața media, precum furtul de proprietate intelectuală, manipularea reputației și discursul urii etc. În acest context, Carta Etică este un răspuns concret la astfel de provocări, un demers pentru responsabilizarea și prevenirea încălcării unor reguli (minimale) autoasumate și, încă, nereglementate oficial.
Pentru ca internetul, așa cum funcționează el azi, să rămână al utilizatorilor, nu să încapă pe mâna unor manipulatori interesați, profesorul Horea Bădău a propus, în Carta sa, o serie de reguli/bune practici necesare/obligatorii, chiar, pentru buna funcționare a spațiului media on-line. Pledoaria sa pentru un internet moral pornește „de la un gest mic”, dar care poate crea, în viitorul apropiat, o mare comunitate de utilizatori ce aderă, benevol, la aceste principii etice, standarde ce deschid calea spre moralitate, inclusiv în zona comunicării on-line. „Nu glumind, nu criticând, nu enervându-ne vom putea avea un internet normal, ci informându-ne, adoptând acele standarde etice ce ne conduc spre o reglementare autoasumată”, este deviza profesorului Bădău. „Decât să ne spunem la revedere, pe curând, sau chiar block, ori log-out, mai bine, să punem în practică, fiecare pe contul său, aceste principii”.
Este și motivul pentru care, în țară, au avut loc mai multe workshopuri dedicate acestui subiect, la care au fost invitați deopotrivă bloggeri, jurnaliști media ori simpli utilizatori/consumatori, care, prin expuneri, materiale video, role-play-uri ori vizionări de filme au fost avertizați asupra abuzului la care se expun și au inițiat, benevol, primii pași pe calea adoptării principiilor etice enunțate în Cartă. Prezent la Timișoara, am inițiat un dialog profesional cu profesorul Horea Mihai Bădău, din care redau câteva fragmente :

– Domnule profesor, cum ați ajuns la concluziile enunțate în Carta Etică a Rețelelor Sociale?
– Inițial am analizat, între ianuarie-aprilie 2017, 500 de postări aleatorii, de pe Facebook,
apoi 500 de bloguri, și 250 de utilizatori individuali, iar rezultatul îl reprezintă însăși Carta, pe care eu o consider o concluzie. Surprins de rezultat, și mai ales de amploarea europeană a acestor concluzii, aș spune că acum mă aflu acum în faza de popularizare, de promovare a principiilor etice în rândul utilizatorilor. Prin astfel de discuții directe, pe care le-am inițiat în ultima vreme la Cluj, Oradea, acum și la Timișoara, și în curând, la București, unde mă bucur de sprijinul Centrului de Integritate Academică al Universității, încerc să dau câteva exemple ce pot deveni, pe viitor, bune practici în domeniu, chiar, sper eu, modele.
– Câți utilizatori au aderat până în prezent la propunerile dumneavoastră?
– În urma workshopurilor la care am participat, 81 de persoane s-au angajat deja să respecte aceste principii. Pe aceștia, și pe cei viitori, i-am adăugat la Comunitatea etică on-line, pe care am creat-o și pe care doresc s-o extind. Treptat, această comunitate crește și am primit mesaje pozitive, în sensul că și alți jurnaliști, inclusiv din presa tradițională, sunt interesați de ea. Deja publicația Adevărul, dar și Radio România Cultural, mi-au dat semnale încurajatoare în acest sens.
– Față de vechile Coduri etice (în fapt, nu atât de vechi, cât căzute în desuetudine, ele fiind de actualitate în presa și în mediile universitare de după 1990 – n.a.), ce aduce nou Carta dumneavoastră ?
– Dacă, la început domeniul social-media era, ca să zic așa, virgin, fiind deschis oricăror experiențe și libertăți, acum trăim o etapă de recul, când utilizatorii au devenit mai selectivi. În fața unei avalanșe de informații, nu întotdeauna de bună credință, oamenii sunt, pe bună dreptate, circumspecți. În același timp, explozia presei libere a stimulat expansiunea fenomenului social-media. Ce este nou e trendul favorabil pentru o reglementare, pe principii etice, manifestat la nivel european. Astăzi, când Comisia Europeană urmărește cu atâta interes reglementarea principiului copyright-ului, de pildă, este un semnal că nu se mai poate abuza de link-uri fără plata drepturilor de autor.
– Seamănă cumva cu principiul protejării autorilor ale căror lucrări au fost preluate de Bilbliotecile virtuale?
– Categoric! Intelectual vorbind, viețile noastre s-au mutat total, sau cvasi-total, în virtual, și e nevoie de noi legi care să reglementeze drepturile de autor, Codul etic etc. Speranța mea este că a sosit acea vreme. Deja, foarte mulți utilizatori tineri, între 18 și 25 de ani, au aderat la principiile Cartei…
– Rămân încă deschise „rănile” haiduciei, ale mitocăniei, promovate cu sârg în on-line . . .
– Faptul că textul meu a fost publicat, inițial, în Franța e un semn bun. Lucrurile se mișcă, am semnale, inclusiv în domeniul relațiilor etice. Ceea ce va face ca, pe viitor, să avem cât mai multe rețele curate, fără violență, ură și spirit gregar. Inspirat de observația/întrebarea dumneavoastră, voi propune Centrului de Integritate Academică să includă aceste principii, inclusiv Carta, în programa/curricula studenților. Schimbarea de atitudine a formatorilor nu mai este o problemă de opțiune, ci de statut. Personal, ca jurnalist activ, dar și ca profesor, am văzut, cu durere, că orice absolvent de jurnalism, practic, uită de „principiile etice”, cam odată cu primul salariu (s. H.M.B.).
– Sper să rămâneți nu doar un entuziast, dar și un consecvent . . .
– Recunosc, e greu, dar nu imposibil. Am cunoscut în acești ani bloggeri care fac publicitate ascunsă, care participă activ la campanii de defăimare, care incită la violență. E timpul să se renunțe la titlurile false, la pozele trucate ori la textele ofensatoare. Nu e imposibil. Pledoaria mea pentru un internet curat se bazează și pe convingerea că pe viitor vom renunța la alfabetul scris și vom comunica mai multe prin imagini. Pentru a prinde, însă, această zi, pledoaria mea de azi e doar un început.

Marian NENCESCU

(Revista UZP nr. 11)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.