Informații din breaslă

În ziua „Bunei vestiri” membrii Filialei UZPR „Valeriu Braniște” din Timișoara au ales să omagieze înaintași ai culturii bănățene, care și-au înălțat sufletul la Cer în luna martie, la date apropiate: Aurel TURCUȘ (03.08.1943- 26.03.2012), Ioachim MILOIA (03.05.1897 – 25.03.1940) și Mariana GURZA (02.10.1955-26.03.2021). După o scurtă introducere, moderatorul evenimentului, conf. univ. dr. Ioan DAVID – președintele Filialei, a propus păstrarea unui moment de reculegere, adăugând la lista celor patru comemorați și numele celui mai recent plecat dintre noi, Nicolae MANOLESCU (27.11.1939 – 23.03.2024), „cel mai important critic și istoric

Înființată în ianuarie 2017, „Eminesciana. Revista eternului frumos” (redactor-șef, Mirela Tolbaru, coordonator literar, Vasilisa Lazăr, redactor artistic, Ecaterina Mihai și realizator, graficianul Mihai Cătrună) apare, din 2020, sub egida UZPR, fiind încă una din publicațiile culturale bucureștene importante, afiliate Presei Culturale din UZPR. Răspândită deopotrivă în mediile locale, ca și în diaspora (redactor pentru Diaspora fiind jurnalista Gabriela Răuca, de la Radio-Pro Diaspora, cu sediul la Viena) revista promovează prin creații literare, dar și prin  cronici, comentarii științifice, despre artă, muzică și natură, un stil de viață sănătos, o atitudine

Întrucât textul final al Actului european pentru libertatea presei (EMFA) a fost adoptat în mod oficial de Uniunea Europeană, Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) solicită statelor membre să fie eficiente în implementarea acestei legislații cruciale.
„Unda verde” finală acordată EMFA de către guvernele europene – cu excepția Ungariei – este cu atât mai necesară cu cât situația se înrăutățește în mai multe țări ale UE, unde mass-media de serviciu public sunt folosite politic și slăbite financiar, cu efect asupra informării cetățenilor.
Cel mai recent exemplu este Slovacia, unde un proiect

… și visează, astfel, că poate salva lumea. În anii teribili, ’90, o întrebare răvășitoare făcea ravagii în convulsiva societate românească, printre revoluționarii mediatizați: Ce ai făcut în ultimii cinci ani, domnule X? Întrebarea incomodă, cu răspunsurile jenante, pătrunsese ca un cuțit și tăia în carne vie, descuraja impostorii, pentru a-i lăsa pe alții să-și perfecționeze machiaverlicurile, vorba lui nenea Iancu. Dacă cineva i-ar adresa această întrebare Cameliei Pantazi Tudor, interogația și-ar releva și partea luminoasă, anume cartea ei Magia aventurii Astralis (Editura Astralis, 2024), un răspuns complex și nobil.

Astăzi, la Râmnicu Vâlcea, a fost înmormântat Nicolae Manolescu, proeminentă personalitate a literaturii și a culturii noastre, a cărui moarte a întristat profund lumea scriitorilor și a iubitorilor cuvintelor potrivite. Cu acest cernit prilej, personalitatea și opera autorului ,,Contradicției lui Maiorescu’’ au fost evocate de către mulți colegi de breaslă, care au marcat locul pe care criticul literar, profesorul universitar și omul cetății, Nicolae Manolescu, trebuie și merită să îl ocupe în istorica spiritualității românești, alături de iluștrii săi înaintași: Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu și G. Călinescu, ca și de

În data de 3 APRILIE 2024, ora 17.30, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, București, va avea loc o nouă ediție a SALONULUI LITERAR ASTRALIS. În cadrul evenimentului se va prezenta Revista trimestrială de cultură Astralis nr. 1 (21) / ianuarie – martie 2024, publicație apărută sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, director fondator – redactor-șef Camelia Pantazi Tudor, editor-coordonator Marian Nencescu. Evenimentul cultural se va desfășura potrivit următorului program: – Prezentarea Revistei trimestriale de cultură Astralis nr. 1 (21) / ianuarie – martie 2024, publicație apărută sub egida Uniunii

Recent, la Londra (Anglia), în clădirea Ministerului Afacerilor Externe al Commonwealth-ului și al Dezvoltării a avut loc atelierul de lucru „Lucrând cu Whitehall” („Working with Whitehall”). Aceasta este o întâlnire anuală a jurnaliștilor și corespondenților străini vechi sau nou veniți în Londra, pentru a stabili contacte și a face cunoștinţă cu reprezentanți din diferite departamente guvernamentale. În sala impozantă Grand Locarno Rooms, jurnaliștii au fost întâmpinați de Davina Crole (ofițer media internațională pentru FCDO). La orele 10:40, Janine Lloyd-Jones, director pentru comunicare al FCDO, a adresat un călduros bun venit

Cea mai tânără publicație din Arad este Lada cu spinare, primul număr debutând în luna martie 2023, cu apariție lunară. Este redactată în grai, prin grija și concepția lui Gheorghe HODREA, care stăpânește bine transcrierea limbii/ limbajului în vorbirea regională, varianta zărăndană. Are mențiunea că foaia în grai ”se înmânează de-a fichia, aghică făr’ dă bani, mulțămită lui Aurel Usca”, omul din Sintea Mică, comuna Olari, cel care finanțează tipărirea publicației. Lada cu spinare (Lada de zestre, în alte vorbiri), un fel de dulap orizontal, frumos încrustat în lemn masiv,

Romulus Guga își intitula unul dintre romanele sale Viața postmortem. O sintagmă de care uzăm în diverse alte formule, în preocuparea noastră de a pomeni pe cei care nu mai sunt. Există chiar și „Ziua morților” sau Luminația, marcată la 1 noiembrie, când, se spune în mitologia populară, morții, porțile dintre cele două lumi se deschid și morții pot să vină să ne vadă. „Unde sunt cei care nu mai sunt?”, se întreabă poetul Nichifor Crainic, răspunzând în același poem: „Când va cădea,/ marele-ntuneric, vom vedea”. Pomenirea morților acum și

IOAN VASIU: Stimate domnule Andreiță, sunteți  un  journalist  cu state vechi de plată, numele dumneavoastră fiind binecunoscut. Când și unde ați debutat? ION ANDREIȚĂ: Stimate domn și coleg de condei Ioan Vasiu, spuneți că numele meu este „binecunoscut”. Poate. Totuși, înainte de a trece la răspunsurile propriu-zise, aș dori să se știe din capul locului cine sunt și de unde sunt; pentru a avea, într-un fel, o cheie la răspunsurile de mai la vale. Aș zice cu zicerea scriitorului-aviator Antoine de Saint Exupery: „De unde sunt eu? Sunt din copilăria

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES organizează, în data de 27 martie 2024, cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înfiinţarea primei agenţii de presă române, conferinţa „AGERPRES 135: Era AI, inovații și provocări digitale în jurnalismul contemporan”, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Conferința va fi completată de o expoziţie fotografică cu imagini de la cele mai importante evenimente de unde AGERPRES a transmis, fotografii de arhivă, cu o reală valoare istorică. Cu sprijinul Romfilatelia, va fi prezentat și un produs filatelic dedicat aniversării AGERPRES. Conferința va avea

Institutul de Jurnalism Donald W. Reynolds (RJI) de la Școala de Jurnalism de la Universitatea din Missouri, SUA, în parteneriat cu firma de cercetare SmithGeiger, a publicat rezultatele unuia dintre cele mai mari sondaje efectuate vreodată despre burnout în industria jurnalismului. 

Flexibilitate în program și opțiuni de lucru de la domiciliu
Pe fondul unui pesimism larg răspândit (44% dintre respondenți au fost pesimiști cu privire la starea industriei, procentul crescând la 56% în regiunile sudice), marea majoritate a respondenților au fost de acord că este nevoie de o mai