Noiembrie 1871 – Primul Congres al Presei din România
Participă reprezentanți a zece publicații românești. Între cei prezenți, Cezar Bolliac de la „Trompeta Carpaților”, Nicolae T.Orășanu de la publicațiile umoristice, Emil Costinescu de la „Românul”.
1882
În redacția publicației „Curierul financiar” cu sediul în Pasajul Român, s-a constituit în scopuri filantropice Comitetul General al Presei compus din C.A.Rosetti („Românul”) – președinte, Ioan G.Bibicescu („Românul”), Grigore Păucescu („Timpul”), Dimitrie August Laurian („România liberă”), Mina Minovici („Curierul financiar”), Al.Ciurcu (L”Independence Roumaine”), I.I. Fundescu („Telegraful”), Gr.H.Grandea („Războiul român”), Fr.Damé – secretar.
1883
Ia ființă SOCIETATEA PRESEI
Comitetul desemnat pentru elaborarea statutelor cuprinde pe N.Xenopol, D.Aug.Laurian, Barbu Constantinescu, Mina Minovici, D.Roco.
În februarie este ales Comitetul de administrație al Societății format din Bogdan Petriceicu Haşdeu („Revista nouă”) – președinte, D.A. Laurian („România liberă”), G.Steriadi („Gazette de Roumanie”), G.Misail („Binele Public”), Mihail Eminescu („Timpul”), G.Bibicescu („Românul”), Al.Ciurcu („L”Independence Roumaine”), Mina Minovici („Curierul financiar”) – casier.
B.P.Haşdeu renunță pe loc la funcţia dobândită mai ales pe seama intervențiilor lui Eminescu.
C.A.Rosetti preia portofoliul rămas vacant și îl va ocupa până la sfârșitul vieții, când societatea încetează să mai existe.

1888
SOCIETATEA PRESEI  are un nou președinte în persoana lui D. Aug.Laurian, directorul „României libere”. Constantin Bacalbașa ocupă funcția de vicepreședinte.
1900
Este înființat SINDICATUL ZIARIȘTILOR, președinte fiind ales Constantin Bacalbașa.
1914
Se constituie ASOCIAȚIA GENERALĂ A PRESEI ROMÂNE. Președinte este desemnat Constantin Mille, directorul publicațiilor „Adevărul” și „ Dimineața”.
1919
Se înființează UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA. La propunerea lui Pamfil Șeicaru, abia întors de pe front, încărcat de decorații, va fi ales în fruntea organizației  H.St.Streitman, scriitor,publicist, traducător, cu îndelungată și diversă implicare în viața politică. Va acoperi, prin dibăcie și calități deosebite, întreg spectrul, de la poziții de stânga explicită la extrema dreaptă, cochetând și cu ocupantul german în Primul Război și cu naziștii în următorul.
1920
Se constituie ASOCIAȚIA PRESEI PERIODICE din țara noastră. Președinte este ales C.Costa-Foru.
1924
Pamfil Șeicaru devine președinte al SINDICATULUI ZIARIŞTILOR.
1945
Reorganizat după război, SINDICATUL ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI are ca președinte pe Miron Constantinescu.

1955
Se constituie UNIUNEA ZIARIȘTILOR, care va avea ca președinți, de-a lungul anilor, pe Vasile Dumitrescu (Director general al AGERPRES), Nestor Ignat (decan al Facultății de ziaristică).
1970
Este înființat CONSILIUL ZIARIȘTILOR care a avut în frunte pe Octavian Paler (fost corespondent de presă la Roma, apoi vice-președinte al Radioteleviziunii, devenit redactor șef al cotidianului „România liberă”), Ion Cumpănașu (Director general al AGERPRES), Adrian Ionescu (Director general adjunct al AGERPRES).
1990
Se constituie UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA. Preşedinte este ales Petre Mihai Băcanu, redactor șef al cotidianului „România Liberă”. Vicepreședinte este desemnat Sorin Roșca Stănescu, prezent în paginile unui cotidian privat, „Observatorul”.
În luna mai se produce o scindare, președinte este ales juristul Sergiu Andon, redactor șef adjunct la „Adevărul”, Petre Mihai Băcanu este desemnat să conducă ramura dizidentă – AZR.
Funcția de președinte al UZPR va fi exercitată, succesiv, de Romeo Nădășan, secretar general de agenție la Rompres, Cornelius Popa, șeful unei publicații din provincie, Mihai Miron, realizator de emisiuni radio și TV.
În prezent, este ales în această funcție Doru Dinu Glăvan, experimentat redactor radio, fondatorul Studioului Teritorial din Reșița.
1997
S-a înfiinţat CLUBUL ROMÂN DE PRESĂ, asociaţie profesională a jurnaliştilor şi companiilor mass-media din ţara noastră. Îşi propune să acţioneze pentru respectarea normelor deontologice în presa de la noi. În acest sens, a fost adoptat un cod deontologic apreciat prin standardele sale. Conducerea curentă a activităţii CRP a fost încredinţată prin rotaţie, prin vot, diferitelor persoane de conducere din mass-media.