◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.04.2024
GHEORGHE ȘEITAN: „MEȘTERUL MANOLE” – O CREAȚIE CRIPTATĂ. Sensul figurat al jertfei zidirii și Zalmoxis, ctitor al unei case de cult

Cu lucrarea dedicată cunoscutei balade românești despre „jertfa zidirii”, dl Gh. Șeitan își continuă investigațiile hermeneutice („încercări de explicare”) începute în 2004 cu „Toma Alimoș” și urmate de cercetarea comparativ pe itinerarii imaginare indo-europene despre „Miorița” din 2020, căreia și noi i-am dedicat un comentariu (Un vajnic hermeneut al «Mioriței» în călătorii imaginare indo-europene, de regăsit la pp. 273-284, în ediția de față: Între timp a apărut, iată, și această carte, piesă într-un demers mai cuprinzător, având în vedere complexitatea temei și aria geografică de largă răspândire. Marea „dificultate”, consideră…

Citește mai mult

Lansări de carte de 10 Mai, Ziua Regalităţii

Pentru mulţi ani, Zi Naţională a Regatului României, 10 Mai este, prin Legea nr. 103/2015, din nou zi de sărbătoare naţională, neliberă. În acest context, la Centrul de Cultură şi Arte „George Topîrceanu” din Oraşul Regal Curtea de Argeş, are loc o dublă lansare de carte, la care protagoniste vor fi reputatele scriitoare din Chişinău, Raia Rogac şi Aliona Grati, autoarele cărţilor „Zidari întru veşnicirea Neamului. Convorbiri, recenzii, eseuri” (Editura Zodia Fecioarei, Piteşti, 2020) şi, respectiv, „Regele Mihai şi Basarabia. O poveste uitată de neuitat” (Editura Eikon, Bucureşti, 2021), care…

Citește mai mult

Amprentele lirice din sufletul Carinei A. Ienășel

„Avem, cu disperare, nevoie de poezie”, afirma fizicianul italian Tonelli, posesor al Premiului Nobel. Fiecare generație a avut problemele ei, mai dramatice ori mai tragice, iar poezia, ca expresie a frumuseții, a devenit o modalitate de supraviețuire într-o lume din ce în ce mai vulnerabilă. Dacă știința, ar fi susținut fizicianul, investighează exterioritatea eului, poezia explorează sufletul omului, dosit într-o infinitate de emoții. Având nevoie disperată de poezie, omul își dobândește dreptul la frumusețe, căci poetul o aduce de pe corzile lirei și o sădește în cuvinte, cu care divinitatea…

Citește mai mult

VREDNIC ESTE!

După ce a fost „Pelerin spre Înaltul cer”, după ce ne-a dezvăluit ce e în „Tinda Raiului”, după ce a deschis „Ferestre către cer și lume”, după ce ne-a făcut mărturisiri despre cum „Rugăciunea atinge veșnicia”, despre cum e „Când țânțarul devine armăsar”, ori când se face „Risipă între vreme și veșnicie”, după ce ne-a arătat „Ale lumii două fețe”, după atâta risipă de pilde, povestiri duhovnicești, meditații, omilii, aduceri aminte, părintele dr. Gheorghe Nicolae Șincan, apelând la același arsenal retoric, ne introduce și „În culisele Raiului”, unde, minune, nu…

Citește mai mult

Cărășeni de neuitat

,,Un popor se definește nu atât prin oamenii săi mari, cât mai ales prin felul în care îi recunoaște și cinstește” (Friederich Nietszche). Sub genericul ,,Oameni de seamă din Banat”, la sediul Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” din Timișoara, prof. univ. dr. Constantin Falcă, membru UZPR Timiș, a prezentat ediția numărul 42 din seria ,,Cărășeni de neuitat”, editura Eurostampa –  Timișoara, 2021. O carte monografică și nu numai, de referință în arealul cultural – social – științific al Banatului, care continuă în mod fericit demersul cultural – jurnalistic inițiat de Constantin…

Citește mai mult

EMINESCU, simbol catalitic și unificator al emigrației românești. Mihaela Albu: „Din exil… acasă… «cu Eminescu de mână»”

Investigând, consecvent și temeinic, fenomenul emigrației românești, al culturii române din exil și din afara granițelor, din perioada de după al Doilea Război Mondial, universitara craioveană Mihaela Albu a inițiat în deceniile din urmă, postcomuniste, un „demers de recuperare și reevaluare” a diasporei (A. Sasu) din țările Europei și Americilor, materializat în câteva lucrări monografice privind autori și publicații culturale, dar și simpozioane ori dialoguri cu și despre scriitori din exil. De reținut este și calitatea de „director fondator” al revistei „împotriva uitării” frumos numită ANTILETHE de la Craiova, care…

Citește mai mult

„Sunt ca un vultur fără de aripă”. Horia Furtuna 70

Pașii noștri printr-această viață pot fi înrourați și înnobilați de parfumul operei unor înaintași de-ai noștri, sau dimpotrivă, pot rămâne înnodați în nisipul  cel pustiitor al indiferenței. Prin neîntrerupta mea muncă de cercetare, de un număr de ani, am înțeles că fiecare dintre scriitorii generațiilor trecute, rămase doar umbră – în Istoria Literaturii Române, cea înscrisă cu litere de tipar – ori nu, merită o clipă de reflecție. Măcar o clipă. Și așa s-a vrut ca să mă apropii și de personalitatea lui Horia Furtuna (cu „a”, final), o ființă…

Citește mai mult

Răscolind portretul „omului recent”. „Revelație și cunoaștere”, de Ioan Jude

Încă o carte dintr-un imens bibliografic al lui Ioan Jude ne face să fim oameni ai speranței; într-un drum spre Emaus. Căci, semințele sunt din nou aruncate în pământ, cum se exprima un personaj din romanul Adio, Arizona! a lui Romulus Guga, al cărui final îl cităm: „Pentru că mi-e dor, merg. Pentru că sper, merg. Pentru că vreau să trăiesc, cred. Pentru că n-aș vrea să-mi fie niciodată rușine de mine, mă rostesc.” Ioan Jude se rostește, și prin această nouă carte a Divinității, esențial, răscolind portretul omului recent,…

Citește mai mult

Genoveva Logan: „Empatii”

Doamna GENOVEVA LOGAN (soția regretatului brâncușiolog Ion Pogorilovschi, 1938-2009), laureată a Academiei Române pentru contribuția la Tratatul de psihoecologie și a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea unor romane de mare complexitate tematico-ideatică și stilistică, unele reluate în formele inițiale necenzurate (Idolii peșterii, 1969, 2012; Alergie, 1973, 2008; Fără identitate, 1982, 2007; Pentru toate vine o zi, 1986; Văzând și făcând, 1993). În 2010 i-a apărut și un volum de versuri, Urme, apoi, în 2012, volumul de proză scurtă bilingv Puterea celor lipsiți de putere / Ilpoteredeisenzapotere, iar în 2018,…

Citește mai mult

Delia Munteanu. „Călătorind prin vremi cu Olga Tokarczuk / Wandering through times with Olga Tokarczuk”

Cunoscută și în România de prin 2001, când i-a apărut romanul „Călătoria oamenilor Cărții” (tradus și prefațat de Constantin Geambașu), scriitoarea poloneză OLGA TOKARCZUK, prozatoare tradusă în peste douăzeci de țări, este laureată a Premiului Nobel (2018), motivată fiind de juriul de la Stokholm pentru „imaginația narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă traversarea granițelor drept formă de viață”. Dedicându-i acest eseu de sine stătător, în ideea unei mai bune cunoașteri a universului artistic, criticul literar băimărean DELIA MUNTEANU realizează, de fapt, primul studiu mai de amploare în spațiul cultural românesc,…

Citește mai mult

Un mare istoric – martir în temnițele comuniste: Gheorghe I. Brătianu

Volumul antologic GHEORGHE I. BRĂTIANU 1980-1989, alcătuit și îngrijit de Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu „își propune să reconstituie un deceniu din istoria culturii românești legat de o personalitate emblematică a științei, învățământului, vieții politice dintre anii 1920 și 1947”. Căci timp de 35 de ani, din 1944 până în 1980, mentalului colectiv românesc i s-a inoculat o percepție negativă din partea regimului totalitar. Abia în 1980, sub auspiciile Editurii Eminescu, se retipărește ediția din 1945 a lucrării de referință Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, ultima apariție din timpul…

Citește mai mult

La Mănăstirea Lainici, din Defileul Jiului. Părintele Adrian Făgețeanu, rug aprins al neamului românesc

La Editura „Măiastra” din Tg. Jiu, sub semnătura lui Ionuț Drăgotescu și cu o prefață de cunoscutul actor Dan Puric, a apărut lucrarea Adrian Făgețeanu. Poartă către suflet. Din datele biografice despre acest „uriaș al Duhului”, alcătuite de arhimandritul Ioachim Pârvulescu, starețul Mănăstirii Lainici, aflăm că „Părintele Adrian Făgețeanu este cel care a încheiat ciclul falnicilor bătrâni nevoitori la început de secol XXI – în Mănăstirea Lainici.” Cu părintele Făgețeanu „se încheie o generație a unui monahism românesc ireversibil, inconfundabil, unic.” Găsindu-și odihna de vechi lângă tâmpla bisericii vechi din…

Citește mai mult