Poeţilor nu li se iartă
Acum ceva timp, fiind dezamăgită de felul cum sunt atacaţi unii scriitori care-mi sunt dragi, impresia mea fiind că invidioșii îţi pot ierta absolut orice, nu însă și talentul, am scris într-un poem: Poeţilor nu li se iartă nimic, Nici sorii pe care i-au aprins, Nici faptul că prea mult au iubit, Iar după moarte, nu li se iartă – Nici c-au murit! Și nu li se iartă! Pentru că, studiindu-le biografiile lor omenești, în zona bârfei, mulţi încearcă să le scoată la suprafaţă mai mult defectele (și acelea inventate)…