default-logo

Pentru ce știri ar fi dispus să plătească publicul: acoperire de încredere, valoare adăugată prin informație de calitate superioară

Întrebați tipurile de mass-media despre ce au nevoie organizațiile de știri pentru a supraviețui în viitor și, aproape invariabil, conversația din zilele noastre va pune accent pe „veniturile” de vreun fel: abonamente, donații – orice mijloc, vechi sau nou, de a-i face pe oameni să plătească pentru știri mai ușor decât au făcut-o în trecut.
Necesitatea este evidentă, în special pentru ziare: pe măsură ce veniturile din publicitate scad, pe fondul tranziției de la platformele moștenite la cele digitale, nu mai este de ales decât să compensezi aceste pierderi cu un sprijin direct mai mare din partea publicului, notează niemanlab.org
Dar mulți oameni – într-adevăr, marea majoritate – rămân cu încăpățânare nedispuși să plătească pentru știri (în special informații online). Raportul Institutului Reuters din 2021 a constatat că în 20 de țări în care editorii au urmărit în mod activ abonamente digitale, doar 17% dintre respondenți au declarat că au plătit pentru știri online în ultimul an, într-o formă oarecare (prin abonament, donație sau o altă formă).
Multe dintre organizațiile media sunt blocate într-un „purgatoriu” între tipărit și digital: abonamentele digitale nu sunt încă suficient de robuste pentru a justifica abandonarea completă dar acele abonamente digitale amenință totuși să „canibalizeze” tiparul.
„De ce oamenii nu plătesc pentru știri: un studiu calitativ”, material elaborate de Tim Groot Kormelink, de la Vrije Universiteit Amsterdam, evaluează modul în care publicul experimentează știrile în viața de zi cu zi. În studiul pe care l-a elaborat, Kormelink a demonstrat că gratuitatea, de pildă, nu impresionează cititorii – după ce abonamentul gratuit de testare s-a încheiat, niciunul dintre participanții la experiment nu a spus în mod explicit că va transforma experiența într-un abonament plătit.
Practic, voluntarii care au luat parte la studiu au avut patru motive principale pentru a nu se abona: prețul (nicio surpriză acolo!), știri adecvate disponibile în altă parte gratuit, preocupări legate de angajament și probleme tehnice și de livrare.
La primul punct (preț), a apărut o descoperire deosebit de interesantă: pentru participanții mai tineri, serviciile digitale cu abonament precum Spotify și Netflix au stabilit un punct de referință pentru știrile digitale. Într-adevăr, „acest studiu sugerează că aceste servicii pot chiar crea un preț destul de exact în mintea tinerilor”. Acest lucru i-a determinat pe unii participanți să sugereze că plata pentru știri ar trebui să fie mai accesibilă. „O altă constatare care iese în evidență este că, atunci când au făcut referire la preț, participanții au avut în vedere un abonament complet tipărit, chiar și atunci când tipul lor de abonament preferat era un abonament mai puțin costisitor, doar pentru weekend, sau digital. Unii au fost surprinși de cât de accesibile sunt aceste tipuri alternative de abonament, sugerând că ar putea fi util ca mass-media să facă publicitate mai puternică la aceste variante”, arată concluziile studiului.
În ceea ce privește una dintre celelalte probleme, angajamentul, participanții „nu au fost doar atenți să rămână blocați cu abonamente greu de anulat, dar nici nu au vrut să se angajeze și, astfel, să se limiteze la un singur mediu”, scrie Groot Kormelink.
În cele din urmă, participanții la studiu au descris scenarii viitoare în care ar putea fi mai dispuși să plătească: dacă un abonament de știri ar fi mai ieftin, ar oferi o sursă unică pentru o acoperire de încredere, ar aduce valoare adăugată prin știri de calitate superioară.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*