default-logo

Balanţa cuvintelor

PREFAŢĂ
În epoca modernă, a calculatoarelor şi a telefoanelor inteligente, vechiul aforism latin, prea repede dislocat – verba volant, scripta manent –, pare să fi intrat în negura veacului. Şi totuşi, ne spun colegii noştri scriitori, din Canada, noi reînviem scrisul în limba română ca pe o îndeletnicire de obişnuinţă. Avem şi o revistă de mare prestanţă – DESTINE LITERARE -, care apare trimestrial sub oblăduirea necurmată a unui domn neobosit, cum este Alexandru Cetăţeanu.
De-a lungul a 11 ani de apariţie, revista se adresează tuturor românilor din întreaga lume care s-au angajat să facă limba română nepieritoare. Iar paginile publicaţiei le sunt deschise tuturor când se constată ca sunt întrunite standardele de calitate.
Dintre speciile jurnalismului modern, singurul care a ieşit în afară de obşte este interviul. El poate fi acordat tête à tête, sau în scris, la distanţă, prin convenţie stabilită de comun acord.
Dacă mai este şi filmată toată operaţiunea aceasta, sincronismul faptului în sine este asigurat pe deplin.
În limitele acestor minime cerinţe teoretice, se află cele 21 de interviuri din cartea BALANŢA CUVINTELOR – ingenios titlu – rod al scriitorilor din Canada, într-un prim volum, supervizat de Veronica Balaj, Alexandru Cetăţeanu şi Cristina Mihai.
M-a surprins, extrem de plăcut, grija nestrămutată pentru o exprimare clară şi cursivă în limba română, în ciuda trecerii atâtor ani de când unii dintre autori n-au mai călcat prin ţara mamă. Aveau la îndemână limba vorbită şi scrisă, regulile academice regăsite în literatura din licee şi universităţi, în studii de specialitate.
În fond, toate interviurile sunt un fel de… (auto) portrete în oglindă. Estetic vorbind, sunt echivalente ale autoportretelor din pictură. În acelaşi timp, dacă subiectivitatea jurnalistului nu este aşa de vizibilă, măiestria lui constă în ştiinţa scotocirii… interlocutorului, în funcţie de creditul pe care i-l acordă.
Unele dintre personalităţile intervievate sunt deja nume consacrate în domeniu – Acad. Liviu Pendefunda, Dr. Antoine Soare, teologul Dr. Cezar Vasiliu, matematicianul Dr. Florentin Smarandache, scriitoarea Felicia Mihali, istoricul Wladimir Paschievici… Vreau să zic că… jurnaliştii sunt obligaţi să se apropie de aceştia cu o anume precauţie, cu un limbaj adecvat. Sunt oameni nu numai cu o altă educaţie şi cu o altfel de reprezentare a lumii înconjurătoare… Experienţa de viaţă a acestora a fost mult sporită în afara celor cu care stau de vorbă. Aşa că… pe aici nu se trece oricum, graţiile care apar trebuie filtrate cu parcimonie!
Interviul presupune declaraţii sincere, nu improvizaţii sau falsuri. E o viaţă trăită, întâmplată adevărat, nu aleatoriu. Deci, trebuie luată ca atare, oricând putând fi citată. Nu numai pentru biografia lui, ci pentru starea de fapte la care se face referire.
La această nobilă idee se află interviurile cu Alex Cetăţeanu, cu Victor Roşca, Dragoş Samoilă, Elena Buică.
O frumoasă formulare, demnă de reţinut în panoplia nostalgiei, l-am identificat la Corina Diana Haiduc Luca într-un soi de aforism scurtisim – Scrisul în limba română o continuă întoarcere în limba română. (Sincer, am avut o tresărire ca atunci când am citit prima oară Scrisoarea lui Neacşu intitulată aşa de către istoricul savant Nicolae Iorga).
Mai este ceva, care dă garanţie ştiinţifică întregii întreprinderi – nominalizarea unor titluri de cărţi la unii dintre interlocutori, pe care aceştia le-au găsit de cuviinţă că îi reprezintă.
Dacă facem un survol asupra întregii lucrări şi ne imaginăm eforturile (neprecupeţite) ale celor trei, vom cădea de acord să credem că în Ţara arţarului şi limba română merită să ia loc la masa bucatelor alese alături de cele două limbi oficiale, franceză şi engleză.

Prof. Dr. Marian Barbu
USA, Algonquin, IL.

NB. Profesorul Univ. Dr. Marian Barbu este Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1986 și Doctor în Filologie (5 iunie 1976) cu lucrarea Romanul de mistere în literatura română.
A publicat 15 cărți de critică și istorie literară, șapte cărți de proză și nouă volume de poezie.
Este autor de antologii, ediții critice, prefețe, postfețe, scrieri… didactice, cât și un exigent editor de cărți, reviste (este consultant literar la revista Destine Literare n.r.) și ziare.
(din Dicționarul general al literaturii române, ediția a II-a, Buc., 2016)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*