default-logo

Poduri culturale între România și Israel

Târgul de carte de la Tel Aviv, „BEYAHAD-ÎMPREUNĂ”,  găzduit de Teatrul Alhambra, organizat de Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română, 24 noiembrie 2022 într-o atmosferă caldă, românească este primul Târg de Carte Românească din Israel. După cum se știe, ASILR a declarat anul 2022 ca fiind anul cărții de Limba Română în Israel. Cu această ocazie au avut loc, de-a lungul întregului an, prezentări de carte, întâlniri cu publicul, discuții cu scriitorii, au venit invitați din România și o parte din scriitorii israelieni au mers la București sau la Iași unde au participat la Târguri de carte sau festivaluri. Toate aceste acțiuni au culminat cu organizarea acestui Târg, unic în felul lui, care dorește să construiască noi PODURI CULTURALE ÎNTRE ROMÂNIA ȘI ISRAEL.

Nume prestigioase au fost prezente la TÂRGUL DE CARTE al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română – ASILR din data de 24 noiembrie 2022, BEHAYAD-ÎMPREUNĂ, cu care prilej au fost prezentate publicului iubitor de carte multe titluri nou apărute, dar și o serie de reeditări de succes sub egida EDITURII FAMILIA. Au expus bogata lor recoltă literară acad. Jean Jacques Askenasy, Maria Găitan Mozes, Francisca Stoleru, Madeleine Davidsohn, Ada Shaulov Enghelberg, Livia Abba, Adina Rosenkranz Herscovici, Silvia Katz Ianăși, Adi Covaliu, Delia Bodea Jacob, Rav.I. Wasserman, Gabi Moscovici, Arie Kupferschmidt, Petre Cioclu, Edy Mattes și alții.

Comitetul de conducere ASILR are astăzi următoarea componență: Dragoş Nelersa – președinte; Magdalena Brătescu – vicepreşedinte; Ada Shaulov Enghelberg, Livia Abba și Maria Găitan Mozes – membri în comitetul de conducere.

EDITURA „FAMILIA” ARE, ÎN PREZENT, UN IMPRESIONANT PORTOFOLIU DE AUTORI DE LIMBĂ ROMÂNĂ, DAR ȘI DE LIMBĂ EBRAICĂ. AICI AU APĂRUT ZECI DE PRODUCȚII EDITORIALE VALOROASE. Inscrisă la Ministerul de Interne ca Fundație, cu statut şi sediu, ASILR fost înființată în 1973, având ca iniţiatori pe: M. Rudich, Sandu David, A. B. Yoffe, Shaul Carmel si Teşu Solomovici. La sfârșitul anului 1973 s-a format un nou comitet de conducere, cu: M. Rudich-preşedinte, A. Goldenberg Zarea – vicepresedinte, Shaul Carmel – secretar, Ludovic Bruckstein, Mitu Grossu, Isac Bercovici, Solo Har – membri. În 1976 a fost ales președinte I. Rudel, iar în 1978 președinte devine Al. Mirodan, în fruntea unui Comitet format din Shaul Carmel, I. Rudel. M. Rudich, Solo Har, Sebastian Costin și Andrei Fischof. Din 1980, s-au succedat la conducere Ludovic Bruckstein, I. Schechter, Andrei Strihan, Shaul Carmel, G. Mosari, anunță Asociația AnimaFori.

„Acesta este felul nostru, al scriitorilor, de a lupta împotriva războiului sau a pandemiei prin promovarea limbii române ca parte a fenomenului multilingvistic din Israel. Chiar dacă trăim în Țara limbii ebraice, nu trebuie să ne uităm rădăcinile, locurile de unde am venit, limba în care ne-am născut și cultura în care am crescut. De asemenea, generațiile tinere, copiii și nepoții noștri care s-au născut aici, au privilegiul să cunoască limba și cultura înaintașilor lor pe care o pot împleti cu valorile spirituale și materiale ale Israelului. Limbile pot crea punți de legătură între oameni, oferindu-le acces la alte țări și culturi și permițându-le să se înțeleagă mai bine. Cunoașterea limbilor străine joacă un rol vital în procesul de acumulare de cunoștințe al tinerilor care devin mai deschiși față de alte culturi și dobândesc capacități de dezvoltare deosebite. Observăm în Israel un fenomen literar de dragoste supremă pentru limba română a unor oameni, mulți dintre ei plecați de multă vreme din România, care continuă să creeze în limba română materiale literare de un înalt nivel. Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română militează pentru diversificarea culturală din Țara Sfântă, pentru conservarea și promovarea Limbii Române, a valorilor culturale și spirituale din Țara noastră mamă. Aducem astfel în fața dumneavoastră revista „Izvoare”, publicație anuală în care cei peste 80 de membri, scriitori israelieni de Limba Română, vă prezintă contribuția lor la acest fenomen multilingvistic din Israel. Considerăm „Izvoare” un manifest creativ care demonstrează relația bogată dintre diversitatea lingvistică și diversitatea identității, gândirii și exprimării care ne dorim să deschidă, după 100 de ani, un nou „an miracol” al literaturii universale.

Dacă fenomenul multilingvistic israelian ar înceta, cu toții am fi mai săraci. (DRAGOȘ NELERSA, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBA ROMÂNĂ).

 

Dr. Irina Airinei / UZPR

 președintele Asociației Anima Fori, editor la Gazeta Românească din Tel Aviv

Despre autor
  1. Moshe Groper Reply

    A fost un fenomen literar cultural care ne-a imbogatit spiritul

  2. David Anca Reply

    Ar fi fost frumos și respectos ca și numele tatălui meu Alexandru Anca să fi fost pomenit!!! Fost ziarist la Scânteia, autorul trilogiei autobibiografice și istorice „Destin Ardelenesc” ” Din București in țara făgăduinței „și „In umbra mașinilor ” precum shi alte cărți si contribuții la presa de limba română din Israel timp de peste 20 de ani. Tatal meu a murit anul acesta,in Mai, la 100 de ani !!
    Contribuția și mărturiile sale trebuiau amintite și cinstite!!
    Mama mea, Erna Anca, fosta ziaristă la acelasi ziarul și contribuitoare activa in presa de limba română, vaduva după 70 de ani de căsnicie ca și noi copiii David și Tibi Anca suntem foarte dezamăgiți de această omitere.
    Cu respect,
    David Anca

Lasă un răspuns

*