Există o zicere românească conform căreia omul sfințește locul. Și cred că nu e doar românească, ci una fără niciun fel de granițe fiindcă omul, împlinindu-și menirea divină a existenței, are capacitatea de a însemna cu atributele sacrului trecerea, devenirea, urcușul. Într-un cuvânt, timpul. A marca spațiul și timpul cu efigii ale succesului, făcându-le strălucitoare și inspiratoare în percepția celorlalți, iată un har care ține doar de vrerea Celui de Pretutindeni.
Mă gândesc la asta ori de câte ori mă intersectez cu cineva care mă uimește cu naturalețea firii sale, cu însușirea de a-și pune amprenta personală, benefică întotdeauna, asupra locului și timpului ocupate între semeni.
În urmă cu vreo doi ani l-am întâlnit pe Petru Frăsilă, făcător de impresie bună din prima încrucișare a privirilor. În primăvara acestui an, când am avut prilejul de a înțelege mai bine ce face și cum face, m-am edificat. Realizează emisiuni TV de peste 30 de ani și deține postul TeleMoldova Plus din Iași, post cu audiență națională din luna septembrie, nemaipunând la socoteală că dincolo de Prut se recepționează de mai multă vreme. A urcat pas cu pas, depășind obstacole de tot felul, inclusiv un proces cu statul român câștigat la CEDO. L-au ajutat intensitatea pasiunii cu care radiografiază viața spre a-i descoperi și releva frumosul, consecvența în abordarea neostentativ elevată a laturii spirituale a cotidianului, emisiunile educative având pondere în grila sa de programe, și evidenta strădanie de a cuprinde diversitatea într-o unitate a comunicării captivante. Dar mai e ceva, ceva ce nu găsești la prea mulți confrați. Omul acesta, care, cu cât îl cunosc mai mult, cu atât mă determină să urc culmile mirării că există, are un har divin. Îi este hărăzit să pagineze binele în publicațiile vieții, căci talentul de teleast trece de pereții televiziunii pe care o conduce și lasă urme de lumină pe itinerarele parcurse. În virtutea acestei realități a izbândit și izbândește, din miezul acestui adevăr i se nutrește discreta atitudine de învingător. Nu știu cum își gestionează clipele, dar reușește să fie omniprezent. Recent a participat la o consfătuire internațională a jurnaliștilor din turism, la Plovdiv, apoi și-a făcut drum la Slănic-Argeș să filmeze un eveniment al Taberei de Creaţie Aris, s-a întors la birou pentru două, trei zile solicitat de probleme administrative, a revenit la Buzău, din acest an fiind coorganizator al Festivalului Național de Creație Literară ,,Vasile Voiculescu”, unde a conferit premiul pentru publicistică. S-a odihnit din mers, poate mai mult în vehicule aeriene, care l-au dus, a doua zi, în Egipt, unde a fost invitat să ia parte la congresul FIJET (Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor din Turism). La întoarcere, în răgazul dintre două avioane, am reușit să schimbăm câteva impresii. Mulțumit de experiența întâlnirii cu reprezentanți de vârf ai jurnalismului mondial de turism, de filmările făcute, era mai dornic ca oricând să ajungă în spațiul televiziunii care înseamnă viața sa, tumultuoasă și conectată neîntrerupt la cea mai înaltă tensiune a viului. Asta, desigur, fiindcă paginarea mâinelui înălțător are mereu nevoie de oameni ca el.
Firiță Carp
În fotografie: la Congresul din Egipt, surprins în exercițiul funcțiunii de un jurnalist croat
(Revista UZP nr. 28/2022)