Recenta monografie a cunoscutului istoric și critic literar clujean MIRCEA POPA, dedicată activității de presă a ASTREI, are un caracter deopotrivă omagial și bilanțier. În 2021 s-au împlinit 160 de ani de la înființarea acestei Asociațiuni pentru literatura și cultura poporului român, care a jucat un rol imens în viața poporului român din Transilvania, mai exact pentru ridicarea cultural, economică și socială a acestuia, printr-o multitudine de forme: conferințe, biblioteci, muzee, expoziții, spectacole, societăți de întovărășire, promovarea portului popular și tradițiilor, educarea și instruirea maselor cu cunoștințe din diferite domenii. Un rol important l-a avut presa, tipărirea de ziare, reviste, calendare etc. excelând în perioada interbelică. „Convinși că presa este unul din factorii care exprimă cel mai bine trecutul și năzuințele de viitor ale unui popor, scrie monograful, am avut ocazia să constatăm că presa ASTREI se subsumează pe deplin acestui corolar și că forțele locale au contribuit, după măsura și posibilitățile lor, la acest efort de regenerare colectivă, demn de toată încrederea.”
Fapt ce s-a continuat și după 1989, când „ASTRA a fost renăscută și pusă pe o nouă bază”, după ce activitatea ei fusese întreruptă în mod samavolnic de către autoritățile comuniste de după 1945”, însușindu-și în totalitate „patrimoniul material” creat între 1861 și 1947 (imobile, terenuri, conturi bancare etc., nerecuperate nici astăzi!) și privând astfel mai ales tinerele generații de stipendiile cuvenite pentru educație și susținere socio-culturală.
Cercetător meticulos al tradițiilor noastre cultural-istorice, îndeosebi din spațiul transilvănean, dl Mircea Popa își exprimă regretul de a nu fi putut consulta în amănunt „toate aceste publicații”, mai ales cele din fondurile arhivistice „din orașul în care se află sediul central al Asociației noastre” (Sibiu), pe motive de administrare nefuncțională (B.C.U. Cluj-Napoca „beneficiară a dreptului de depozit legal nu le-a primit, iar Sibiul nu mi-a oferit lista completă a publicațiilor astriste recente”). Documentarea s-a făcut totuși din surse particulare, autorul putând da o imagine cât mai completă a muncii astriste din ultimele decenii”.
Prin despărțămintele ei, ASTRA a desfășurat o activitate amplă și susținută vizând sprijinirea sistematică a învățământului românesc (în mare parte confesional) și răspândirea culturii „în straturile cele mai de jos ale poporului român din Transilvania”, și asta în condițiile statului dualist austro-ungar, deci din 1867 până la Marea Unire, promovând o politică de deznaționalizare și asuprire.
„Chiar dacă până la Marea Unire, numărul publicațiilor ASTREI a fost destul de redus (putând aminti doar revista „Transilvania” și „Țara noastră” de la Sibiu, „Sfătuitorul” de la Hida-Huedin și „Calendarul Asociațiunii” de la Sibiu), – constată autorul – după această dată numărul publicațiilor inițiate și susținute de Astra a crescut considerabil”. Astfel, au apărut organe de presă în multe localități, crescând și din punct de vedere calitativ, la Satu Mare, Carei, Baia Mare, Reghin, Tg.-Mureș, Cluj, Miercurea Ciuc, Oradea, Arad, Timișoara, și chiar la Chișinău. Toate acestea și-au adus din plin contribuția în formarea conștiinței civice naționale și în pregătirea maselor largi pentru mărețul act al Unirii, prin Adunarea Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.
Reprezentând „o categorie de presă distinctă, un segment cu caracteristici proprii”, presa ASTREI „a influențat la nivel general viața culturală a societății românești, cultura lui științifică și literară, susținând bănește, prin eforturi sporite, bine înțelese, dezvoltarea armonioasă a regiunilor țării”. Întregul spațiu geografic „controlat de Astra” beneficia de o „rețea de publicații” (în umăr de 27 până în 1945), contribuind efectiv la dezvoltarea culturală locală.
De reținut că în presa ASTREI și-au găsit locul întotdeauna probleme specifice ale comunităților locale, în diferite domenii (social, cultural-istoric, economic, literar, spiritual, medical, agricol, pedagogic etc.), precum și aspecte de interes național și mai general, urmărindu-se formarea și înzestrarea poporului cu un orizont de cunoaștere mai larg și într-un mod cât mai accesibil.
Între organele de presă repertoriate de cercetător, cu descrieri cât mai complete, întâlnim: revista „Transilvania” (Brașov-Sibiu, 1868-1946), „Foaia poporului” (Sibiu, 1892-1947), „Țara noastră” (Sibiu, 1907-1909), „Thalia română” (Alba Iulia, 1909), „Sfătuitorul” (Huedin, 1911), „Huedinul” (1925),„Astra mureșeană” (Tg. Mureș, 1926-1929), „Foaia noastră” (Cluj, 1926-1937), „România nouă” (Chișinău, 1926-1927), „ASTRA Maramureșului” (Sighet, 1927-1931), „ASTRA dobrogeană” (Constanța, 1929), „Glasul Călimanilor” (1929), „ASTRA bihoreană” (Oradea, 1932), „Hotarul” (Arad, 1933-1940), „Gând Românesc” (Cluj, 1933-1940), „Revue de Transylvanie” (Cluj, 1934-1940; 1941-1945), „ASTRA Ciucului” (Miercurea Ciuc, 1934-1936), „Graiul neamului” (Carei, 1934-1939), „Luceafărul” (Timișoara, 1935-1941), „Afirmarea” (Satu Mare, 1936-1940), „ASTRA Reghin” (1937), „Șoimii Carpaților” (Cluj, 1938), „Luminătorul (Timișoara, 1939-1941), „Dacia” (Timișoara, 1939-1945), „Gazeta Hunedoarei” (Deva, 1941). La Anexe sunt trecute: „Calendarul Asociațiunii” (Sibiu, 1912-1918), „Calendarul ASTREI” (Sibiu, 1925), „Publicațiile ASTREI” (Brașov, 1927-28) și „ASTRA ” lui Ion Gorun, „o falsă ASTRĂ tradițională”, atât Calendarul cât și colecțiunea de traduceri, în afară de nume, „neavând nimic de a face cu programul ASTREI”…
A doua parte a lucrării repertoriază Reviste ale ASTREI de după 1990, cum ar fi: „ASTRA matematică” (Sibiu, 1990), „ASTRA năsăudeană” (1990-prezent), „Foaia poporului” (Sibiu, 1991-2002), „ASTRA Brașov” (1995-1998), „ASTRA dejeană” (Dej, 1995-prezent) și „ASTRA. Artă și literatură” (2021-prezent), „Revista română” (Iași, 1995-prezent), „ASTRA blăjeană” (Blaj, 1996-prezent), „ASTRA maramureșeană” (Baia Mare, 1996 – prezent), „ASTRA clujeană” (Cluj, 2000 – prezent, organ al Despărțământului Cluj înființat în 1996), „ASTRA arădeană” (2001-2005), „Ethos XXI” (Alba Iulia, 2010 – prezent), „ASTRA reghineană” (2014 – prezent), „ASTRA sabesiensis” (Sebeș, 2015), „ASTRA șomcuteană” (Șomcuta Mare, 2018-2020, Maramureș), „ASTRA aiudeană” (2018-prezent).
În general avem a face cu un adevărat excurs documentar despre „presa inițiată și susținută materialicește de Asociațiunea pentru Literatura și Cultura Poporului Român din Transilvania” (ASTRA), întemeiată în 1861, cu benefică implicare social-culturală până azi, mai ales prin Despărțămintele Blaj, Dej, Baia Mare, Năsăud, Alba Iulia, Reghin, Sângeorgiul de Pădure, Șomcuta, Cluj, Carei, Orăștie, Arad, Aiud, Sebeș ș.a., „care merită toate aprecierile noastre și prin faptul că multe dintre ele redactează interesante organe de presă, care contribuie în chip substanțial la afirmarea oamenilor de cultură, artă și literatură din aceste localități și părți de țară.” Și care „pot sta oricând lângă publicațiile profesioniste de cultură, prin conținutul lor de înaltă clasă”, îndeplinind astfel țelul dintotdeauna al ASTREI, cuprins în deviza „Per aspera, ad astra.”
El însuși membru marcant al ASTREI clujene (la Cluj s-a creat Sindicatul Presei Române din Ardeal și Banat, la Congresul din 19 ianuarie 1921), cu o bogată activitate publicistică și de cercetare cultural-istorică, laureat al Academiei Române încă din 1976 (Premiul „Nicolae Iorga” și multe alte premii naționale pentru critică și istorie literară, inclusiv deținător de Ordine și Medalii), dl Mircea Popa (n. 29 ianuarie 1939, Lazuri de Beiuș), – multă vreme cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din cadrul Filialei Cluj (1963-2009) și profesor universitar (predând cursuri de Istoria presei și culturii la Cluj-Napoca, Tg. Mureș, Oradea, Alba Iulia etc.), membru fondator și fost vice-preşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, – este din 2000 preşedinte al Despărţământului Cluj al ASTREI și redactor-șef al periodicului cultural „ASTRA clujeană”, ajunsă, iată, anul acesta, în al XIX-lea an de apariție.
Apariția acestei foarte documentate monografii de presă este și un prilej de a-l felicita pe autorul care a împlinit de curând o daurită vârstă, onorându-ne totodată de ani buni cu valoroase colaborări și cu prezența, alături de confratele său Gheorghe Grigurcu, în Colegiul director al trimestrialului de cultură „Portal-MĂIASTRA” de la Tg.-Jiu (revistă care apare din 2005 sub „egida Uniunii Scriitorilor din România” și, mai de curând, cu contribuții cultural-jurnalistice de calitate din partea Filialei Gorj-Mehedinți „Jean Bărbulescu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România).
Zenovie Cârlugea