Conștiința jurnalistului este decât „frica socială„ , ea nu este judecătorul neînduplecat cum susțin moraliștii
1. Acolo unde colectivitatea sprijinită de o parte din presă își rezervă dreptul de reprimare, încetează și înfrângerea pornirilor rele – și oamenii săvârșesc fapte de cruzime, perfidie, trădare și barbarie, a căror posibilitate era considerate ca incompatibilă cu nivelul lor cultural. Așa cum s-a întâmplat în URSS și în România sub comuniști.
2. Freud a exprimat o necruțătoare critică a dublei morale practicate de Stat în vreme de pace sau de război.
3. Când ziaristul și politicianul se vor recunoaște în oglinda ce le-o pune în față omul de știință; când își vor da seama că ceea ce socot ei virtute nu e decât reflexul falsificat al celor mai negative impulsuri, al unor ficțiuni amăgitoare, atunci vom putea spera în respectarea libertății și promovarea dreptății.
4. Călătoriile nu pot fi simple intinerarii pentru ziariști. Acestea sunt necesare a fi călătorii spirituale și în condițiile tehnicii de astăzi „ochiul” și „urecheia” pentru cititorii, radioascultătorii și abonații tv.
5. Gândirea lui Oswald Arnold Gottfried Spengler, (n. 29 mai 1880 — d. 8 mai 1936 a fost un filozof idealist (
6. Nu există omul în general, Omul abstract. Omul trebuie studiat în timp. Din principiul relativismului istoric, Spengler a ajuns să indice legile care domină evoluția culturii.Cultura e vie, ea se naște, crește, decade și moare. Orice cultură are o copilărie, o tinerețe, o maturitate, o bătrânețe. În medie ea durează o mie de ani.
7. Schimbarea mentalității determină schimbarea realităților socio- economice și politice nefaste.
8. Ziaristul să nu fie un retras din lume, ci să fie un om de acțiune cu condeiul și cu fapta.
Al. Florin Țene / UZPR