Organizația Reporteri fără frontiere (RSF) solicită țărilor europene și Ucrainei să acorde azil jurnaliștilor din Belarus forțați să fugă din țară de represiunea regimului Lukașenko asupra presei independente, După ce i-a intervievat pe patru dintre ei, celor care îl solicită și solicită autorităților ucrainene să se asigure că cei care rămân sunt protejați.
Prinși în capcane birocratice și cu conturile bancare blocate, presați cu amenințări și lucrând într-un mediu ostil, jurnaliștii belaruși care au fugit în Ucraina pentru a scăpa de persecuția din propria lor țară se confruntă acum cu noi probleme legate de sancțiunile pe care Ucraina le-a impus Belarusului ca aliat al Rusiei. „Între șederea în Ucraina, unde sunt expuși impactului războiului și sancțiunilor economice impuse țării lor de origine și a o lua de la capăt prin căutarea refugiului într-o altă țară fără certitudinea obținerii unui permis de ședere, situația jurnaliştilor din Belarus sunt extrem de precară. Facem apel la liderii europeni să adopte măsuri pentru ca acești jurnaliști să își poată găsi un refugiu în țările lor fără a risca să fie trimiși înapoi în Belarus. În plus, autoritățile ucrainene trebuie să pună în aplicare mecanisme excepționale pentru a exclude acești jurnaliști de la sancțiunile economice impuse cetățenilor belaruși din Ucraina”, a declarat Jeanne Cavelier, şefa biroului RSF pentru Europa de Est şi Asia Centrală.
Pe lângă condițiile dificile de muncă inerente războiului pe care trebuie să le îndure toți jurnaliștii din Ucraina, colegii lor din Belarus se confruntă cu obstacole legate de statutul lor de cetățeni străini dintr-o țară aliată cu Rusia. „Problema pentru oamenii ca mine, care vin din Ucraina, dar nu au naționalitatea ei, este că ne aflăm într-un vid legislativ”, a spus pentru RSF Hleb Liapeika, jurnalist la site-ul de știri Mediazona, care se află acum în orașul polonez Cracovia. „Procedurile pentru cererea de azil sau pentru obținerea unei vize pe termen lung pentru o țară din Uniunea Europeană se dovedesc adesea a fi lungi, iar rezultatul este incert. Acesta este motivul pentru care mulți jurnaliști din Belarus aleg să rămână în Ucraina, unde cetățenii belaruși nu au nevoie de viză”, atrage atenția RSF.
Jurnalistul și bloggerul Serghei Prokhorov a ales să rămână și să lucreze în Ucraina, pentru a acoperi situația de acolo, în ciuda dificultăților financiare și a condițiilor complicate de muncă. „Pericolul nu vine de la ucraineni, ci de la bombardamentele și amenințările forțelor de ocupație ruse. Deși oportunitățile de muncă sunt limitate, plănuiesc să rămân în Ucraina și să ajut ca jurnalist și ca civil, poate chiar să particip la activități de apărare. Sper să pot obține cetățenia ucraineană după război”, a spus Prokhorov, citat de RSF.
Un alt jurnalist din Belarus care a fost intervievat de RSF susține că „în ciuda războiului, mă simt mai în siguranță în Ucraina decât în țara mea natală. Aici, putem relata ce se întâmplă fără nicio problemă, putem spune adevărul. Canalul nostru TV are o filială locală oficială în Ucraina, spre deosebire de Belarus, unde este interzis. Dacă în Belarus s-ar fi întâmplat ceva asemănător cu invazia rusă, ar fi trebuit să ne ascundem atât de ocupanți, cât și de guvernul nostru. Aici rușii duc un război împotriva Ucrainei. În țara mea, autoritățile sunt cele care duc un război împotriva noastră, a jurnaliștilor”.
Piletski a fost una dintre victimele acelei represiuni violente și sistematice. „În Belarus, am fost împiedicat constant să lucrez de către autorități, care m-au arestat fără motiv, m-au amenințat cu închisoarea sau au încercat să-mi confişte echipamentul. Pe 24 iunie 2020, mascații m-au răpit de pe stradă, m-au stropit, m-au urcat într-o dubă și m-au bătut înainte de a mă preda poliției, care mi-a cerut să predau fotografiile pe care le-am făcut în timpul unei demonstrații.”
Situația jurnaliștilor din Belarus s-a înrăutățit constant de la realegerea disputată a președintelui Lukașenko în august 2020, iar mass-media independentă este persecutată fără încetare de autorități, așa cum a documentat RSF într-un raport publicat împreună cu Organizația Mondială Împotriva Torturii anul trecut. Un total de 34 de lucrători media sunt în prezent reținuți în mod arbitrar în Belarus, aproape toate instituțiile media independente sunt interzise, iar difuzarea conținutului lor „extremist” se pedepsește cu închisoare.
Ucraina se află pe locul 97 din 180 de țări în Indexul mondial al libertății presei 2021 al RSF, în timp ce Belarus este pe locul 158.
https://rsf.org/