Cred că noi românii, celebrăm în fiecare zi limba în care vorbim, în care scriem, cântăm și visăm. Anul acesta, am avut imensa bucurie pe care am împletit-o cu multă onoare, de a slăvi sfânta noastră limbă română, participând la un eveniment de excepție, un spectacolul de poezie și muzică pentru Ziua Limbii Române, care a fost găzduit de Centrul European Cultural și de Tineret al UNESCO „Nicolae Bălcescu” din București.
Intermezzo-ul la pian a fost asigurat de subsemnata, prin melodii compoziții proprii și alte piese celebre și, alături de recitatori foarte talentați, s-a creat o atmosfera solemnă, elegantă și de mare trăire patriotică.
Programul festiv dedicat limbii române a fost regizat de actrița Claudia Motea și poate fi considerat un florilegiu de mare inspirație poetică alcătuit atât din versurile proprii ale actriței dar și din poezii – capodoperă din creațiile lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru și Mihai Eminescu.
„A vorbi despre limba română este ca o duminică. Patria mea este limba română”. Iată cuvintele cheie ale acestei sărbători culturale de suflet, care au deschis spectacolul prin rostirea plină de emoție a actriței Claudia Motea.
Tonurile grave sau mai sprintene ale clarinetului fermecat, stăpânit cu
mare măiestrie artistică de valorosul muzician Felix Goldbach, au însuflețit mesajul evenimentului, dându-i acea aureolă de artă divină.
Ce frumos spunea Petre Țuțea: „Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț la strană”…
Prin rostirile lor, recitatori talentați: Cristian Fofircă, Theodora Diacopolos și Ioana Vasiliu au mânuit limba română cu inflexiuni convingătoare și în același timp, duioase.
Vocea de excepție a Danei- Irina Gîju a completat frumusețea limbii noastre prin cântecele alese: ”Ciobănaș cu trei sute de oi”, ”Azi am să-mi crestez în grindă”, ”Bordeiaș, bordei, bordei” și altele. Gingășie, frumusețe, voce cristalină sunt atributele acestei minunate soprane!
Cuvintele nemuritoare ale lui Mihai Eminescu: „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii” vin să ființeze mereu această sărbătoare a limbii noastre române de la sfârșitul verii și să ne înalțe spiritul pe coloana infinită a credinței de neam și țară. Deci, haideți să fim mereu cu inimile sus, iubiți români!
Corina Vlad Diaconescu