◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.04.2024

Expoziția Ando in Memoriam. Înțelepciune profundă adusă cu „ironie tandră” în cotidian

„O imagine face cât o mie de cuvinte, dar o imagine de-a lui Ando face cât mai multe biblioteci. Ca ziarist, este practicianul unei forme foarte evoluate de jurnalism, și anume editorialul grafic. Ando a fost un om al tiparului, un maestru al caricaturii, un artist plastic deosebit. Lucrările lui trebuie să fie nu doar privite, dar și citite”, a declarat Marius Tița, redactor șef Radio România Internațional, la vernisajul expoziției „In Memoriam ANDO”, care a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române din București.

Selecția expozițională aduce împreună lucrări de grafică, respectiv caricatură, din mai multe perioade de creație ale regretatului jurnalist, grafician și realizator de emisiuni de televiziune Octavian Andronic – ANDO, alături de fotografii din arhiva familiei Andronic, prezentate prin intermediul a două instalații realizate de Andreea Dobranici și Alexandru Micloș. De asemenea, proiectul expozițional cuprinde o serie de lucrări de grafică semnate de Ana Ștefania Andronic – BUZU. Expoziția „In Memoriam ANDO” este însoțită de un album cu reproduceri după caricaturile lui ANDO și poate fi vizitată în perioada 1 – 25 februarie 2023.

„De ce și-a dorit Ando să deseneze? Ca să transmită un mesaj. Era un om implicat social. Nu putea fi impasibil, nu era un om pe lângă care să treacă evenimentele, mentalitățile, iar el să nu le judece. E un urmaș al lui Caragiale, iar desenele lui sunt o îmbinare de talent și o reflexie a societății. Lucrările lui Ando reprezintă un tip de înțelepciune adusă la nivelul zilei, cu interpretări satirice. Sunt ca picăturile de sare puse pe rană, dar care, din păcate, sunt necesare. A făcut un fel de terapie societății românești, pentru care suntem datori să-i mulțumim. Ando a fost un „cititor” al zilelor lui, cu o ironie distinsă și tandră”, a spus Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR).

Ioan Cristescu a propus celor prezenți la vernisaj realizarea unui Muzeu al Jurnalismului românesc, prin care să se păstreze peste ani talentul uriaș și puterea de observație a ziariștilor de după 1989. „Omagiem astăzi un mare jurnalist, un absolvent de filologie care a putut realiza lucrări de grafică. Ando a avut Andografia zilei la un cotidian, privea lucrurile într-un mod cotidian. Jurnalismul e un har, nu o profesie oarecare. Nu oricine poate fi jurnalist. Asta trebuie înțeles de viitoarele generații de jurnaliști”, a adăugat Directorul MNLR. „«In Memoriam ANDO» este un proiect care își propune nu doar să comemoreze o personalitate culturală autohtonă, ci și să mențină vie amintirea unui spirit critic, precum și moștenirea artistică pe care acesta a lăsat-o în urmă. În grafica sa, ANDO a reușit mereu cu umor și ingeniozitate să surprindă chintesența unor momente cheie din istoria recentă, cărora le-a fost martor”, a explicat Ana Daniela Sultana, curatorul expoziției.

„Mă bucur că în cadrul expoziției familia lui Ando a adus lucrări autentice. Desenele în alb-negru fără text și fără culoare sunt parabole, care ne duc spre universal. Lucrările lui Ando sunt tragice. Să scăpăm de glume și „miticism”. Noi ne jucăm și viața trece. Ceea ce vedem aici nu e o glumă, ci o introspecție, care să ne facă să ne gândim la rolul nostru existențial, nu la cel cotidian”, a precizat Mircia Dumitrescu, grafician, pictor și sculptor, profesor al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.

Vernisajul a fost un prilej pentru cei prezenți de a-și reaminti de Octavian Andronic, ca om care a reușit să-i inspire pe cei din jur prin „talentul irepetabil” și „mintea brici”, cum scrie Gilda Lazăr în albumul ANDO In Memoriam, dar și prin modestie și felul său de a fi. Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI România, Moldova și Bulgaria: „Cu Ando m-am întâlnit prima dată pe 22 decembrie 1989, pe podul Grant. Mă întorceam de la Revoluție și cineva mi-a dat un ziar, Libertatea. Era primul ziar al libertății Revoluției române. Acea întâlnire indirectă mi-a programat cumva evoluția. Am devenit jurnalist. Ando era la Libertatea, eu la Dreptatea și România Liberă, pe poziții antagonice. Pentru că atunci jurnalistul nu doar informa și educa, avea și opinii foarte puternice. Apoi relațiile noastre au ajuns într-o altă etapă. A continuat să mă invite la diverse evenimente și emisiuni, nu mai era antagonism, ci fiecare adăuga un punct de vedere la un întreg. Din păcate, știrea morții lui nu a fost un pic exagerată, ci foarte neașteptată. Așa că am preluat una dintre rubricile sale săptămânale, la Agenția pe care a înființat-o. Relația cu Ando continuă așadar peste timp, cu noi adăugiri.”

Marina Almășan, realizator emisiuni TVR: „L-am cunoscut pe Ando încă de când eram studentă. Mi-a fost invitat de multe ori în emisiuni. Era un om sfios, căruia nu-i plăcea să apară la televizor. În 2020, a apărut pentru ultima dată pe ecran, la una dintre emisiunile mele, nu știu dacă a mai apucat să o vadă”.

Octavian Știreanu, jurnalist și scriitor: „Știrea despre plecarea dintre noi a lui Ando este o știre falsă. Pentru că el continuă să rămână cu noi”.

Cornel Nistorescu, jurnalist, director Cotidianul: „Am fost implicați împreună, eu și Ando, după 1990, într-un proiect de înființare a unui Club Român de Presă, într-o perioadă când ne doream să construim o altă lume. Ne lipsesc cei care au plecat”.

Dan Constantin, senior editor Jurnalul Național: „Ando nu era un om expansiv. Caricaturile lui erau foarte serioase și era atent la fiecare cuvânt. Este emoționant să-i văd aici ochelarii și instrumentele de lucru.”

„(…) simțul umorului zace, latent, în fiecare dintre noi și ar putea fi „deșteptat” cu ceva – un medicament, de pildă spre folosul întregii societăți. Pentru că invaliditatea de acest fel determină, în ultimă instanță, ridicolul și prostia, suficiența și îngâmfarea, răutatea și ranchiuna. În ziua în care, grație acelui medicament, vom putea privi cu detașare propriile noastre limite și ale celorlalți, le vom putea, cu siguranță, combate în cel mai eficient mod: prin (su)râs, fie el interior sau exterior, fie el zâmbet sau hohot. Dar până atunci, se pare că mai este…”, scrie Octavian Andronic în albumul ANDO in Memoriam.

 

***

 

ANDO – Octavian Andronic (1946-2020) a fost un jurnalist, caricaturist și realizator de emisiuni de televiziune, autorul cunoscutei rubrici „ANDOgrafia zilei”. A fondat și condus numeroase publicații, printre care „Libertatea”, „Informația de prânz” sau „Cronica Română”, precum și agenția media „Amos News”. Este iniţiatorul din 1997 a procedeului de realizare a caricaturii animate „sub ochii spectatorului” – „videocartoon”, difuzat la ProTV („O propoziție pe zi”), Prima TV („ANDOgrafia zilei”), Tele 7abc („Telecaricatura zilei”), B1 TV („ANDOgrafia zilei”), TVR („Retrospectiva Săptămânii”) și Senso TV („Andonevralgic”). A publicat volumele „Turneul candidaţilor la Primăria Capitalei-1996” (2000), „Turneul Candidaţilor la Preşedinţie – 1996” (2000), „Schimbarea schimbărilor” (2001), „Dicţionarul politic: B de la Băsescu” (2009), „Dicţionar politic: I de la Iliescu” (2010), „Dicţionar politic: N de la Năstase” (2010), „Cronologie comentată: Anul 2000” (2010) şi „Andografia 2010” (2011). Ca grafician a debutat publicistic în caricatură în 1969 și a participat la numeroase saloane și festivaluri naționale și internaționale de profil, la care a câștigat importante premii (Istanbul – 1978, Skopje – 1979, Akşehir – 1980, Havana – 1981, Costinești – 1981, Timișoara – 1984, Ancona – 1985). Activitatea sa expozițională cuprinde expoziții personale și de grup la majoritatea galeriilor de artă din țară, dar și în cadrul unor importante spații expoziționale din afara țării. (amosnews.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *