◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.04.2024

Povești autohtone spuse în bandă desenată românească

Muzeul Municipiului București a vernisat recent, la Casa Filipescu-Cesianu, Salonul de Bandă Desenată „Povești din București în Benzi Desenate”. Fiind o expoziție aniversară – anul acesta salonul a împlinit cinci ani – artiștii de bandă desenată au fost invitați să participe cu pagini BD care conțin imagini, personaje, întâmplări din București, povești reale sau dintr-un univers imaginar. Lucrările expuse pot fi văzute până pe data de 31 august 2018.
Mădălina Corina Diaconu, principal organizator, ne oferă în continuare povestea benzilor desenate din acest an.

Mădălina Diaconu și Mihai Grăjdeanu
E.R.: Ce fel de lucrări putem vedea la acest Salon? Care sunt temele?

M.C.D.: Tema salonului, de la bun început, a fost dată de poveștile din București. O capitală redescoperită prin intermediul benzilor desenate – povești vechi, noi, sau din domeniul fantasticului. Lucrările sunt fie din publicații ale autorilor consacrați, fie realizate de tinerele talente care și-au ales ca mod de exprimare cea de-a 9-a artă: banda desenată. Există și o zonă unde sunt expuse lucrări realizate de elevi, planșe expuse în urma unui concurs. Surpriza constă însă în expunerea unor lucrări realizate de autori consacrați, special pentru acest salon. Tema fiind una nișată, acest lucru dă o valoare aparte întregului eveniment.

E.R.: Ce v-a inspirat să creați acest proiect?

M.C.D.: Cu 5 ani în urmă, realizarea de către autorul BD, Mihai I. Grăjdeanu, a unei scurte benzi desenate „Mitza Biciclista”, pentru Revista de Antropologie Urbană, nr. 3 Anul II (2014), la invitația dr. Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului București, a dus la ideea introducerii benzilor desenate în expoziția de bază a Palatului Suțu, sediul Muzeului Municipiului București (ex: Legenda lui Bucur în benzi desenate). Un demers în premieră pentru muzeele din România. De aici și ideea unui salon de benzi desenate care să cuprindă și alte povești ale capitalei.

E.R.: De ce ați ales un muzeu, mai precis Casa Filipescu-Cesianu, pentru Salon?

M.C.D.: Aș putea spune că este puțin invers: Casa Filipescu-Cesianu ne-a ales pe noi! Inițial, salonul a fost organizat la Palatul Suțu, sediul administrativ al Muzeului Municipiului București. Primele două ediții au fost găzduite de această clădire-reper a orașului. Însă, odată cu deschiderea Muzeului Vârstelor, amenajat în incinta Casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei, salonul a migrat și a devenit parte din această poveste a noului muzeu. Și cred că o mai bună alegere nu se putea. Însăși descrierea muzeului, „o proiecție despre cum ar fi arătat o zi din viața noastră, din secolul al XVIII-lea până în prezent”, pare să fie o invitație permanentă în a ne descoperi pe noi, locuitorii sau trecătorii din orașul lui Bucur, dar și poveștile știute sau mai puțin știute ale acestor locuri. Și de ce să nu facem acest lucru prin intermediul benzilor desenate?

E.R.: Ce se întâmplă cu banda desenată din România în momentul de față?

M.C.D.: Partea bună a lucrurilor este că există un nou val al benzii desenate românești și, pe lângă autorii seniori din domeniu, s-au remarcat din ce în ce mai mulți tineri autori talentați și hotărâți să ducă mai departe această artă, de multe ori chiar și cu cheltuieli proprii. Partea tristă a lucrurilor este însă indiferența și neimplicarea editurilor din țară, care preferă să importe banda desenată și să nu se implice în promovarea autorilor români și a poveștilor românești. Dacă ar exista mai multă susținere din partea editurilor și a altor instituții, banda desenată românească ar deveni mult mai populară decât este și poate chiar mai apreciată decât cea de import, care nu întotdeauna oferă un mesaj constructiv. Dar, cum ne aflăm într-un val de promovare a tot ce este străin, probabil că va mai dura până când aceste lucruri se vor așeza la locul cuvenit. Drept pentru care este de apreciat și de urmat demersul Muzeului Municipiului București de susținere și promovare a benzilor desenate românești, a autorilor BD din România și, mai presus de toate, a poveștilor autohtone. Sunt multe și frumoase și merită aduse la lumină…

(Interviu realizat de Eliana Radu pentru „București în 5 minute”, publicație lunară a Muzeului Municipiului București, distribuită gratuit în toate unitățile MMB)

Înscrieți copiii la atelierele de bandă desenată!

Continuare pe Muzeul Bucurestiului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *