Cuprins:
- Precizări prealabile
- Legislația care definește „rudenia” și „grad de rudenie”
- Noțiunile văr, vară,veri, vere, abordate ca grade de rudenie
3.1. Rudenia
3.2. Linia de rudenie
3.3. Rudenie în linie dreaptă
3.4. Rudenia în linie colaterală, cea în care există rudeniile între veri și în care se stabilește „gradul de rudenie între veri”.
- Noțiunea de „văr”, abordată în afara „gradului de rudenie”
- Alte precizări
Bibliografie
Rezumat. În acest articol se prezintă sensul și conținutul noțiunilor văr, vară,veri, verepe bază de temei legal.
Cuvinte și expresii cheie: rudenie; grad de rudenie; rudenia în linie dreaptă; rudenia în linie colaterală; văr, vară,veri, vere, „verișor”, „verișoară”.
- Precizări prealabile
Noțiunile de „văr”, „verișor”, „vară”. „verișoară” provin din o lege nescrisă formată treptat prin repetarea unei tradiții sau a unei practici îndelungate și continue, ce au fost acceptate în toate comunitățile în mod general și unitar, cu credința că se respectă o regulă de drept obligatorie.
Aceste cuvinte au fost create din nevoie socială de a exprima anumite grade de rudenie și au ajuns să fie acceptate ca „un obicei juridic cutumiar” denumit și „dreptul obișnuielnic”, care este considerat a fi și cel mai vechi izvor de drept, dar și una dintre cele mai importante modalități de exprimare a unor raporturi de rudenie dintre oameni încă din perioada de început a existenței umane.
Evoluția acestor „norme juridice cutumiare” a ajuns să fie reflectată și în practica vieții de zi cu zi.
La „normele juridice cutumiare”, prin care se exprimă anumite grade de rudenie prin noțiunile de văr, vară,veri, vere, „verișor”, „verișoară”, s-a ajuns, printr-o practică socială îndelungată, înrădăcinată și continuă, fapt care a făcut ca aplicarea acestora să fie consideră și dreaptă și obligatorie pentru ordinea socială.
- Legislațiacare definește „rudenia” și „grad de rudenie”
Pentru a se înțelege cât mai bine sensul și conținutul noțiunilor în discuție, pe cât posibil numai pe bază de temei legal, am considerat necesar și prezentarea prevederilor legale prin care se definesc aceste noțiuni.
Rudenia, gradul de rudenia, afinitatea și filiația sunt definite prin următoarele prevederi din „Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011:
„Art. 405. Noţiune
(1) Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
(2) Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 406. Rudenia în linie dreaptă sau colaterală
(1) Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.
(2) Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
(3) Gradul de rudenie se stabileşte astfel:
- a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea;
- b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.
- Noțiunilevăr, vară, veri, vere, abordate ca grade de rudenie
În legislație nu se întâlnesc noțiunile devăr, vară,veri, vere, fapt pentru care nici nu sunt definite. La genul feminin, denumirile sunt de „vară” sau „verișoară”.
În terminologia populată, un „văr”, cu diminutivul „verișor”, este o rudă cu care o persoană are un strămoș comun, din care descind și părinți (și, după caz, bunicii, străbunicii etc.) lor.
Sensul și conținutul noțiunilor văr, vară, veri, vere, abordateca grade de rudenie se înțeleg foarte bine și din următoarele exemple întocmite pe baza Schemei nr. 1.
Schema nr. 1
3.1. Rudenia
Rudenia este legătura de sânge bazată (1) fie pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană, la rudenia în linie dreaptă, (2) fie pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun, la rudenia în linie colaterală.
3.2. Linia de rudenie
Linia de rudenie exprimă șirul de persoane între care există legătura de rudenie și are două coordonate, respectiv rudenia în linie dreaptă și rudenia în linie colaterală.
3.3. Rudenie în linie dreaptă
La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se stabilește numai după numărul de nașteri care despart rudele în linie dreaptă, din aceeași linie.
Spre exemplu, în Schema nr. 1, sunt și următoarelelinii de rudenie în linie dreaptă:
linia 1.2: în sens crescător: Emanuel, Dorl, Costinel, Bebică, Aurel și Voicu.
linia 2.1: în sens descrescător: Voicu, Aurel, Luca, Marin, Nicolae și Octavian.
Între rudele din aceeași linie nu se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, nu se poate vorbi nici de „veri” și nici de „grad de rudenie între veri”.
3.4. Rudenia în linie colaterală, cea în care există rudeniile între veri și în care se stabilește „gradul de rudenie între veri”.
La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, dintr-o linie, până la ascendentul comun, după care se coboară, de la ascendentul comun până la cealaltă rudă, dintr-o altă linie.
Rudenia în linie colaterală presupune legătura de rudenie dintre două persoanenumaidin linii diferite și care au un autor comun, deci care nu descind unele din altele.
De pildă, în exemplul de mai sus,între rudele din linia 1.2 nu se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, nu se poate vorbi nici de „veri” și nici de „grad de rudenie între veri”.
Regula este valabilă și pentru rudele din linia 2.1 și din orice altă linie.
Între cele două linii 1.2 și 2.1, gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, din linia 1.2, până la ascendentul comun Aurel, după care se coboară, de la acesta până la o altă rudă, din linia 2.1.
În acest exemplu, există următorul grad de rudenie în linie colaterală:
- Între frații Bebică și Luca: între ei există o două nașteri, care generează două grade de rudenie, respectiv „gradul 2”;
- Între Costinel și Marin: între ei există o 4 nașteri, care generează 4 grade de rudenie, respectiv „gradul de rudenie 4”. Pentru Costinel și Marin gradul de rudenie se exprimă prin noțiunea de „veri”, sau de „verișori”, ei fiind „veri primari” sau „veri de gradul 1”.
Deci „gradul de rudenie stabilit pentru veri” nu este același cu „gradul de rudenie stabilit în mod obișnuit”.
Două persoane, precum Costinel și Marin în acest exemplu, sunt „veri de gradul unu” deoarece sunt fiii a doi frați, ai lui Bebică și Luca, sau, altfel spus, două persoane sunt veri de gradul unu dacă au același bunic, pe Aurel.
- Între Dorel și Nicolae: între ei există o 6 nașteri, care generează 6 grade de rudenie, respectiv „gradul de rudenie 6”. Între Dorel și Nicolae rudenia se exprimă și prin „veri de gradul 2”.
La rudenia în linie colaterală dintre Dorel și Nicolae, numărăm cele trei nașteri urcând de la Dorel până la „autor comun”, pană la „ascendentul comun”, care este Aurel, după care coborâm alte trei nașteri pană la ruda Nicolae, până la care dorim să calculăm gradul de rudenie.
Dorel și Nicolae sunt „veri de gradul 2”, dar sunt „rude de gradul 6”.
Deci „gradul de rudenie stabilit pentru veri” nu este același cu„gradul de rudenie stabilit în mod obișnuit”.
Gradul de rudenie de „văr” pornește numai și numai (1) de la doi frați, (2) de la două surori sau (3) de la un frate și o soră și există numai între descendenții acestora aflați pe aceeași treaptă (nivel) a descendenței.
De pildă, Dorel și Octavian nu sunt veri deoarece ei nu se aflăpe aceeași treaptă, pe același nivel a descendenței, fapt pentru care Dorel este unchi pentru Octavian.
Două persoane sunt „veri de gradul doi”, precum Dorel și Nicolae, dacă:
1) sunt fiii a doi veri de gradul unul; în acest exemplu, cei doi veri de gradul unul sunt Costinel și Marin;
2) dacă au bunicii frați; în acest exemplu, cei doi bunici frați sunt Bebică și Luca;
3) dacă au același străbunic; în acest exemplu străbunicul comun este Aurel.
Problema fiind deosebit de importantă revin și reamintesc faptul că numai între rudele din linii diferite se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, și de „văr”, „vară” și de „grad de rudenie între veri”.
Reprezentarea grafică din Schema nr. 1 ajută foarte mult la înțelegerea rudeniei și a gradului de rudenie.
- Noțiunea de „văr”, abordată în afara „gradului de rudenie”
În vorbirea populară, termenii „văr”, „vară” au o sferă mult mai largă decât aceea a indicării gradului de rudenie între descendenți.
De exemplu, termenii „văr”, „vere”, sau cu diminutivul „vericule”, nu țin seama de legăturile de rudenie atunci când sunt folosiți într-o adresare în semn de prietenie.
Uneori cu un „vărdin prietenie” se trăiește mai bune decât cu un „văr din rudenie”, așa după cum a spus-o și Euripide: „Un prieten face de multe ori cât o mie de rude.”
- Alte precizări
Rudenia poate să fie:
- FIREASCĂ, atunci când se bazează pe legătura de sânge. Când se vorbește despre „rudenie” și despre „grad de rudenie” este vorba numai despre „rudenia bazează pe legătura de sânge”, adică numai despre „rudenia firească”.
- CIVILĂ, atunci când nu se bazează pe legătura de sânge ci pe adopție.
Rudenia DIN CĂSĂTORIE presupune concepția sau nașterea unei persoane în cadrul căsătoriei părinților săi.
- Rudenia DIN AFARA CĂSĂTORIEI presupune că, atât concepția cât și nașterea persoanei intervin fără ca părinții săi să fie căsătoriți.
Rudenia este un efect al nașterilor, existând pe toată viața, indiferent dacă acea căsătorie care a dat loc nașterilor încetează sau se desface prin divorț.
În concluzie, așa după cum am mai arătat, din prevederile Codului civil rezultă că:
1) gradul de rudenie și între verise stabileşte numai și numaidupă numărul naşterilor;
2) numai o naștere (singura care face legătura de sânge între două persoane), generează un grad de rudenie;
3) nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nicio condiţie şi sub nicio altă formă, neexistând excepţii.
conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița