default-logo

O antologie omagială atotcuprinzătoare. „BARTLOMEU VALERIU ANANIA. Puterile Cuvântului”

Recent, în Editura „Casei de Știință” din Cluj-Napoca a văzut lumina tiparului lucrarea Bartolomeu Valeriu Anania. Puterile Cuvântului, sub îngrijirea destoinicului poliscriptor vâlcean, prof. dr. Ioan St. Lazăr. Este, mai exact, o „antologie de studii, eseuri, articole și mărturii despre Bartolomeu Valeriu Anania, la centenarul nașterii” (1921-2021),  inițiată și realizată în cadrul Fundației Culturale „Sfântul Antim Ivireanul”, sub egida Arhiepiscopiei Râmnicului și cu concursul Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea.

„Comemorarea Mitropolitului Bartolomeu Anania la centenarul nașterii sale – arată ÎPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului într-un cuvânt de „recunoștință și cinstire” adus regretatului ierarh al B.O.R. – a constituit prilej de a fi cinstită memoria și de a se încerca o reflexie asupra sensurilor profunde ale operei sale, care transpune munca asiduă a traducătorului textului Sfintei Scripturi, dar și chipul poetului, dramaturgului, eseistului și publicistului care a îngemănat, prin forța sa creatoare, Religia și cultura.”

Într-o primă secțiune, Prinos de ierarhii, găsim reunite intervențiile omagiale ale unor ierarhi care l-au cunoscut foarte bine pe Mitropolitul Anania: Irineu Popa, arhiepiscopul Craiovei (nu Crișanei!) și mitropolitul Olteniei, Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, Vasile Someșanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și ÎPS Macarie Drăgoi, al Episcopiei Române Ortodoxe din Europa de Nord.

Partea I (Portalul I și II) cuprinde lucrări ordonate în trei secțiuni: I.Oglinda din perete (Răzvan Bucuroiu, Dan Ciachir, arh. Dumitru Cobzaru, arh. Andrei Coroianu, Vasile Gordon-Bogdan Ivanov, Ștefan Iloaie, Iulian-Paul Isip, Ioan St. Lazăr și Ioan Morar), II.O viață în misiunea bisericii (Jan Nicolae, Zenovie Cârlugea, arh. D. Cobzaru, Răzvan Codrescu, Dragoș Ursu, Constantin Petrea, Bogdan Ivanov, Al. Stănciulescu-Bârda, Nicoleta Pălimaru, Maica Josefina Giosanu, Mihai Valică, Mircea Gelu Buță, D. Marcel-Andreica, Gheorghe Deaconu, Ioan Barbu, Răzvan Codrescu) și III. Despre cuvintele întru cuvânt (Ștefan Zară, arh. Andrei Coroian, Ioan Mariș, Ioan Chirilă, Stelian Pașca-Tușa, Aurelia Bălan-Mihailovici, Restitutio: Nazaria Buga, Doina Pologea-Berceanu, Virgil Nistru-Țigănuș; Radu Preda.

Partea a II-a, deschizându-se cu Portal I (Cu Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania despre Hamletul clujean, „sufletul Europei” și primul popor creștin european – convorbire realizată de Ioan St. Lazăr), cuprinde la rândul ei nu mai puțin de șase secțiuni: I. Memento: omul, scriitorul, ierarhul (Ion Bugă, Mircea Tomuș, Dr. Gh. Telea, Răzvan Codrescu, Pr. N. State-Burluși, Neagu Udroiu, Nicoleta Pălimaru, Lucian-Vasile Bâgiu, Fam. Elena, Manuela și Teodor Botiș, Mircea Petean, Mircea Popa), II.„Sunt om ca voi, dar om încuvântat” (Horia Bădescu, Petru Poantă, Paul Aretzu, Theodor Damian, Ioan St. Lazăr, Constantin Zărnescu, Cosmina Timoce-Mocanu, Veronica Lazăr-Arsene, Doina Modola, Mihaela Albu, Adrian Popescu, Nicoleta Pălimaru, Mircea Popa, Aurelia Bălan-Mihailovici, Irina Petraș, Virgil Nistru-Țigănuș), III. Ecouri editoriale (Cornel Moraru, Antim Motorga, Cosmina Timoce-Mocanu, Pr. Constantin Necula, Ioan Răzeș, Ioan St. Lazăr, Eugen Petrescu), IV. Hronic – evenimente memoriale (Ioan Răzeș, Oana Onesim), V.Remember Aurel Sasu (Aurel Sasu, Horia Bădescu, Virgil Nistor-Țigănuș), VI. Izvodiri din „patria vâlceană” (Valeriu Diaconescu, Pr. Gh. Trușcă, Pr. Constantin Mănescu-Hurezi, Gelu Stratulat, Elena Stoica, Zenovia Zamfir, Anton Burda, Jan Nicolae, Carmen Bulzan, Ioan Pintea).

Prin aceste zeci și zeci de studii, eseuri, comunicări, articole, este adusă în atenție „figura unică a ultimului ierarh ortodox, care a predicat în lanțuri și care s-a impus nu doar prin vocea sa respectată și ascultată, ci mai ales prin marea sa conștiință creștină.” În figura proeminentă a fostului ierarh, trecut la Domnul acum mai bine de un deceniu, lumea ecleziastică poate oricând redescoperi „modelul păstorului”, atât prin faptele memorabile cât și prin mirabilele sale cuvinte teologice și literare. Este indiscutabil vorba de un Om de Cultură, dublat de un „Om al Bisericii”, care s-a mișcat neinhibat printre intelectuali, păstrându-și toată viața „capacitatea de a dialoga firesc și liber cu toți oamenii” (Pr. Bogdan Ivanov).

Apărută cu prilejul Centenarului din 2021 și la un deceniu de la intrarea în veșnicie, prezenta antologie – un florilegiu de autori și texte – are caracter omagial, toate textele fiind „exerciții de admirație” pentru omul, scriitorul dar mai ales pentru cel „trăitor în Duh și purtător de Duh”, care „cu modelul său paideic ne-a învățat cum să fii om, iubitor al lui Dumnezeu și al aproapelui”, după cum precizează truditorul întru realizarea aceasta de excepţie, prof. dr. Ioan St. Lazăr, într-un „Cuvânt din partea redacției”.

Să precizăm că scriitorul vâlcean Ioan St. Lazăr (poet, etnolog, critic și istoric literar, eseist, universitar) este autorul Memorialului BVA / Bartolomeu Valeriu Anania, proiect de amploare privind valorificarea moștenirii ecleziastice și literare a înaltului ierarh, din care au apărut două volume, precum și redactorul a trei antologii despre B.V. Anania, în cadrul Fundației Culturale „Antim Ivireanul” și a Centrului de Studii Medievale și Premoderne de la Râmnicu-Vâlcea.

De precizat că între zecile de semnături, unii chiar de mai multe ori, regăsim și numele unor plecați la Domnul, precum prezbitera și scriitoarea Nazaria Buga, scriitorul și publicistul, directorul editurii „Christiana” și redactorul-șef al revistei „Lumea Credinței” Răzvan Codrescu, nepotul de soră al mitropolitului Anania și autorul unui roman autobiografic Valeriu Diaconescu, scriitorii clujeni Petru Poantă și Aurel Sasu, doctorul sibian coleg de facultate la Cluj Gheorghe Telea… Se adaugă la aceștia, din 26 martie 2022, și criticul și istoricul literar Mircea Tomuș, din evocarea căruia, Părintele Anania, redăm următoarele:

„Din spiță de țărani vâlceni, poate trași, pe Olt în jos, din mocani ardeleni, cu facultăți la Cluj și ucenicie duhovnicească și literară la București, cu experiența închisorii și a purtatului, pe jos, din post în post, ca un erou haiduc din vechime, legându-se o vreme de sihăstriile moldovene, iar acum, în urmă, de când e investit cu demnitatea arhiepiscopală a Vadului, Feleacului și Clujului, de cea cu icoanele miraculoase de la Nicula, bogata epică biografică cu care a fost dăruit unește sub semnul unui singur destin orizonturi fundamentale ale românității;  în acest sens i-a fost dat să slujească la prohodul celui mai mare poet român al celei de a doua jumătăți a secolului XX, Nichita Stănescu.

Pe lângă aceasta, în cea mai fidelă tradiție a slovelor române, a fost și este totodată păstor de suflete, monah, cronicar al vremurilor și izvoditor și rostuitor de mituri. Luminata și puternica Sfinției Sale senectute, cu o a doua tinerețe,  și-a dedicat-o tălmăcirii unor sfinte scripturi esențiale într-o românească în care parfumul de ceară al vechimii învăluie decizia unui gând de cea mai modernă tăietură.

Gândul la Părintele Anania ne poate mângâia și îmbărbăta în același timp, tămăduindu-ne vremelnica deznădejde cu speranța în puterile încă necunoscute ale faptei, creației și expresiei românești.”

Sunt cuvinte scrise în 2001 și publicate în revista „Transilvania” de la Sibiu (nr. 6, p. 14), atât de cuprinzătoare și actuale, încât, la modul generic și chintesențial, ele pot rezona cu toate textele din această antologie, evidențiind meritele în multe planuri ale înaltului ierarh aflat în ultimul deceniu al vieții sale.

Mărturisesc că personal și eu am avut a-i mulțumi mitropolitului de la Cluj, prin 2008, când, lucrând la cartea „Tudor Arghezi și spiritul Olteniei” (Editura „Scrisul Românesc”, 2008) și știind de prietenia avută cu poetul Psalmilor, i-am solicitat, printr-o scrisoare, cu deferența de rigoare, înaltului ierarh, să-mi pună la dispoziție scrisoarea pe care Tudor Arghezi, aflat în Lagărul de deținuți politici de la Tg.-Jiu, i-a trimis-o mai tânărului confrate de condei, în toamna lui 1943, la schitul Polovragi, crezând că Anania se află acolo. Evident, confratele Anania, pe care poetul îl cunoscuse în 1942,  nu se afla la Polovragi, ci în detenție la Curtea Marțială din București, scrisoarea parvenindu-i poetului ulterior grație părintelui stareț Gherasim Bica.

Am rămas plăcut impresionat când, nu după mult timp, solicitării mele i s-a răspuns prin Cancelaria Mitropolitană, trimițându-mi-se, într-un plic, pe un CD, scanate cele două fețe ale cărții poștale, pe avers fiind adresa „Cuvioșiei sale Părintelui Bartolomeu Anania”, cu ștampila Lagărului „14 CENZURAT TG.Jiu 14” și a Poștei, iar pe revers, scrisă cu aceeași distinctă caligrafie, epistola din „17 oct. Ziua Domnului, 1943”, cu adresarea: „Blagoslovește, Părinte Anania!” Imaginile respective sunt reproduse în cadrul materialului meu de istorie literară intitulat „Valeriu Anania – un bun prieten al lui Tudor Arghezi” (pp. 133-138). Vezi și „Portal-MĂIASTRA”, nr. 1-2/ 2021.

Se înțelege că, după apariția cărții mele Tudor Arghezi și spiritul OLteniei (carte distinsă cu Premiul de arghezologie în acel an la Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”), aceasta i-a fost trimisă mitropolitului Anania la Cluj, cu o dedicație în care menționam generosul ajutor acordat.

*

Vom încheia cu credința mereu actuală exprimată de marele Om al Bisericii noastre creștin-ortodoxe, conform căreia „poporul nostru nu se poate redresa moral decât prin două puteri: religia și cultura. Dar nu separate, ci îngemănate, logodite și cununate una cu cealaltă, prin care religia să se deschidă spre universalitate, păstrându-și conștiința de plutire și limitele unei funcțiuni strict liturgice, dar, pe de altă parte, prin religie, cultura să-și recapete dimensiunile autentice.”

Căci „unitatea morală e unitate și de credință, și de limbă, și de conștiință patriotică, și de teritoriu național, e fiecare din ele și mai mult decât toate”, e „sângele duhovnicesc al unui neam, inima lui nevăzută, nervul său inefabil, sufletul său etern”.

ZENOVIE CÂRLUGEA

Tg.-Jiu, 5 mai 2022

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*