O aventură, intrarea într-o redacţie / Neagu Udroiu
– Cine intră în presă trebuie să ştie multe şi să se priceapă la toate. Trebuie să aibă ceva de spus. Dumneata ai ceva de spus?
Persoana din faţa mea reprezenta la noi o autoritate administrativă în presa vremii. La întrebarea sa n-am răspuns imediat. Nu-mi dau seama cât de mult corespund eu criteriilor enunţate. Dar realizam că ezitările mă pot duce spre impas. Drept care am zis ceva, propunându-mi în sinea mea să fac tot ce-mi stă în putinţă să aduc dovezi.
O aventură intrarea mea într-o redacţie… M-a recomandat o anume poftă, încă din copilărie, de a scrie la ziar. Îmi şi apăruse numele prin rubricuţe de ocazie. Dar nu mă gândisem că aş putea merge pe cărările presei. Era ca şi cum de vreme ce frecventam sălile de concerte mi-ar fi trecut prin cap să urc pe scenă pentru a-i răpi arcuşul ori vioara lui Ion Voicu. Sau, mai târziu, să-l dau deoparte pe Dan Grigore şi să mă pretind în stare a-l eclipsa.
Instalat într-o încăpere de la etajul al III-lea al edificiului, acolo îşi avea cartierul general presa de tineret, am realizat cât de riscant era pasul făcut. Ce ştiam eu să comit din ce reuşeau colegii cam de aceeaşi vârstă cu mine? Ne deosebeau multe lucruri, între care unul esenţial. Ei păreau a şti totul, eu mai nimic din ceea ce la ei părea în exces. Veneam, oricum, dintr-o altă direcţie – absol-visem un institut tehnic în timp ce majoritatea se ştiau între ei din amfiteatrele facultăţilor de la Universitate.
Îmi rămânea la îndemână posibilitatea de a-i prinde din urmă printr-o probă contra cronometru, deocamdată, confuză. Nu erau decât două căi de atac: să recuperez din timpul afectat de mine ştiinţelor tehnice comutându-i acum altă destinaţie. Biblioteca e devenit mai mult ca oricând ortocentrul oricărui segment de timp liber. Poligonul de încercare rămânea pagina de ziar. Voi şti ce să las să ajungă acolo? Cât din ce va ajunge va purta propria semnătură.
Am rămas cu aceste griji toată viaţa. Riscul de a rata proiectul convertirii unui inginer în jurnalist de interes n-a fost doar teoretic. Dar ajutat de soartă am încercat să ştiu din ce în ce mai mult, poate să mă şi pricep.