De ziua lui Eminescu…. Plăpânde sunt rotirile fulgilor de nea peste ochii tăi limpeziți de puritate se-aștern privirile galeșe cuceritoare. La săniuș, trupurile fragede s-au rostogolit în neantul pufos al deșertului alb răvășite de îmbrățișările steluțelor pline de primii fiori ce patinează pe balta înghețată. Un sărut fugar s-a ascuns în carcera veșniciei clipelor. Satul îmbrobodit cu bundițe de omăt savurează fumul izvorât molcom din pipele unor hornuri de poveste. Palide lumini desprinse din Calea Lactee licăresc pe trupurile țurțurilor țintuiți pe sub streșinile îmbrăcate-n straiele bătrâneții. În poarta casei copilăriei schingiuită de igrasie ne-așeaptă nevinovatele îmbrățișări prinse la cingătoarea timpului de ieri ca niște fazani împușcați de trecerea unei zile. În ceasurile somnuroase ale dimineții, trupurile noastre renasc din freamătul unei șoapte pierdută pe ulița pustie năpădită de pletele albe ale crengilor amorțite de respirațiile prinților translucizi ai Stelei Polare.
Dumitru Țimerman / UZPR