◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.04.2024

Informația avizată în lumea digitalizată

Documentul Digital News Report, al Institutului Reuters, a făcut publice de curând rezultatele celor mai recente cercetări privind modul în care oamenii consumă știri. Două dintre concluziile deopotrivă îmbucurătoare și surprinzătoare trase sunt că încrederea în mass-media este în creștere și tendința de a plăti pentru jurnalism online de calitate a crescut.

Datele studiului sunt relevante pentru toată zona publicisticii de astăzi, când diseminarea informației prin mediul online este rapidă, iar internetul începe să nu mai fie văzut ca un loc separat, unde lucrurile nu sunt plătite ca în lumea reală. Raportul arată că deși încrederea în mass-media rămâne scăzută (aprox. 50%), ea se situează la un nivel mult mai înalt decât încrederea în știrile accesate prin intermediul rețelelor de socializare (12%). Pe de altă parte, folosirea rețelelor de socializare pentru știri s-a dublat în ultimii cinci ani, în timp ce numărul celor care accesează produse tipărite în fiecare săptămână a scăzut aproape la jumătate. Și televiziunile înregistrează pierderi; în rândul persoanelor sub 35 de ani, știrile tv au scăzut în popularitate cu 11% față de 2013, în timp ce numărul tinerilor care utilizează mai ales surse de știri online, inclusiv rețele de socializare, a crescut cu 11%.

Jumătate dintre subiecții cercetării din Digital News Report au declarat că au căutat direct conținutul de știri în fiecare săptămână, 50% dintre aceștia însă nu au mers la sursa care a generat informația căutată – jurnalist sau editor – ci au accesat informația „tangențial”, printr-un motor de căutare, o rețea de socializare sau agregatori, site-uri ce doar adună, sortează și distribuie știri, fără să plătească sursa. Voci avizate spun că amestecul surselor de livrare a informației a dus la scăderea calității știrilor. A pierdut puncte și încrederea în veridicitatea informației procurate astfel. Nu se mai face diferența dintre jurnalism și „chestii de pe internet”. În acest context, rolul editorilor este acum mai important ca oricând: ei trebuie să fie o voce critică în lumea digitală și să crească încrederea în jurnalismul de înaltă calitate.

Mass-media sunt o afacere și trebuie să realizeze venituri ca să supraviețuiască și să se dezvolte, iar în ultimii 15 ani a avut loc o creștere uriașă a ponderii pieței de publicitate online, simultan cu cu o scădere accentuată a anunțurilor care se îndreaptă către ziarele naționale și în special către alte publicații. Îngrijorator este că doar 10% din totalul cheltuielilor publicitare online sunt destinate creatorilor de conținut și editorilor.

Având în vedere toate acestea, pentru a-și asigura veniturile la care sunt îndreptățiți, editorii acționează în favoarea creșterii volumului de știri livrate pe bază de abonament, încearcând o serie de modele de afaceri: abonați premium, abonați micro, abonați pe bază de înregistrare. Important este ca publicația online să se mențină ca sursă de încredere, plătită corespunzător pentru informația de calitate pe care o livrează.

Peste tot în lume, publicațiile majore din online au abonamente scumpe și, totuși, modelele de venituri nu sunt durabile. Știrile devin prea rapid un produs oarecare; odată ce o informație exclusivă din The Sun, spre exemplu, ajunge online și devine publică, ea nu mai produce niciun ban din drepturile de publicitate sau trafic pentru ziar, deși acestea au crescut semnificativ generate fiind de informația exclusivă a publicației. Până acum însă, nimeni nu a venit cu o soluție care să funcționeze cu adevărat pentru transformarea știrilor digitale în profituri.

Răspunsul la întrebarea privind viitorul jurnalismului digital trebuie să aibă în vedere importanța vitală a presei, a mass-media libere în fața unor vremuri agitate și extrem de dinamice cum sunt cele de astăzi. Căutările continuă, iar cei mai îndreptățiți să găsească soluții sunt optimiști.

„Încrederea în mass-media este în creștere și tendința de a plăti pentru jurnalism a crescut. Tinerii sunt mai înclinați să plătească pentru știri decât consumatorii mai în vârstă, deoarece sunt obișnuiți să plătească servicii precum Netflix și Spotify”, consideră Douglas McCabe, directorul executiv al Enders Analysis*, prezent la Summit-ul presei digitale (Londra, 18 octombrie 2018), organizat de Press Gazette în asociere cu News UK, în cadrul căruia specialiști de top ai industriei mass-media au discutat despre starea ecosistemului jurnalismului digital în 2018: Nic Newman, autor-coordonator al Digital News Report al Institutului Reuters, Ben Walmsley, director comercial digital la News UK, Dora Michail, director general al cotidianului The Telegraph, Keith Poole, editor digital la The Sun, Luke Lewis de la iNEWS, Sarah Marshall de la Vogue(V.M.)

Enders Analysis oferă un serviciu de cercetare pe bază de abonament care acoperă industria mass-media, divertisment, telecomunicații mobile și fixe în Europa, cu un accent special pe noile tehnologii și mass-media.

Revista UZP nr. 12

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *