default-logo
BREAKING NEWS
Agențiile de presă din Europa, decise să învingă presiunea războiului şi dezinformarea Membrii Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), reuniţi la conferinţa cu tema „Realitate şi ficţiune în timpul războiului şi al pandemiei de COVID-19”, desfăşurată la Sarajevo, au discutat despre posibile soluţii la criza informaţională în contextul actual, în care societatea este sub presiunea războiului, coronavirusului şi dezinformării. Clemens Pig, preşedintele EANA şi CEO al agenţiei de presă din Austria APA, a spus în deschiderea conferinţei că „orice război, încă de la început, este şi un război al informaţiei”. El s-a declarat optimist, exprimându-şi încrederea că tehnologia va fi aliatul agenţiilor de presă în lupta împotriva fake news. „Tehnologia este foarte importantă pentru noi şi pentru evoluţie, dar şi pentru verificarea ştirilor şi combaterea fake news”, a subliniat şeful APA. CEO-ul Fundaţiei Thomson, Caro Kriel, a remarcat că „informaţia poate salva vieţi atunci când este adevărată, în schimb poate strica totul atunci când este greşită”. Ea a afirmat că dezinformarea în Rusia a început în 2014. La rândul său, CEO-ul agenţiei de presă germane dpa, Peter Kropsch, a punctat că presiunea economică este o ameninţare pentru presă, care, din motive financiare, ar putea deveni controlabilă, şi a adăugat că independenţa este cea mai importantă valoare pe care agenţiile de presă o au şi care trebuie păstrată. Wojtek Surmacz, preşedintele agenţiei de presă din Polonia PAP, a evidenţiat faptul că reţelele de socializare nu reprezintă surse de încredere şi că publicul ar trebui să nu confunde o sursă reală precum o agenţie de presă cu platformele de socializare. Conferinţa găzduită de agenţia de presă din Bosnia-Herţegovina FENA a beneficiat şi de un mesaj video din partea Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, care a subliniat importanţa informaţiilor verificate, acestea fiind „cea mai bună soluţie împotriva propagandei”: „Uniunea Europeană nu a făcut niciodată atât de mult pentru a proteja presa, iar asta e ceea ce democraţia ar trebui să facă. Comisia Europeană pregăteşte Actul european pentru libertatea presei […] şi creşte finanţarea pentru jurnalişti, parteneriate şi proiecte media”. La finalul conferinţei, Claudia Victoria Nicolae, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, şi Branka Gabriela Vojvodic, directorul general al agenţiei croate de presă HINA, au semnat un acord de parteneriat între cele două agenţii privind schimbul de informaţii. EANA a fost înfiinţată la 21 august 1956, în urma unei conferinţe care a avut loc la Strasbourg. Alianţa reprezintă un forum pentru cooperare şi schimb de informaţii între agenţiile de presă europene şi cuprinde peste 30 de agenţii membre, care promovează respectarea drepturilor de autor, accesul la informaţie, dezvoltarea tehnologiei de transmitere a acesteia şi libertatea presei. AGERPRES este membră EANA din 1996.

Constelaţii Diamantine – o revistă de substanţă

Numărul 2(102), februarie 2019, al Revistei Constelaţii Diamantine, este unul de substanţă, aşa cum numai scriitoarea Doina Drăguţ, redactorul-şef al acestei reviste, ştie, de fiecare dată, să încânte sufletele iubitorilor de literatură.

De la „Limitele cunoaşterii umane”, un articol în care George Petrovai încearcă, argumentat, să arate că omul este măcinat până la sfârşit de neputinţa înaintea efemerului vieţii, la „Identitatea Limbii române, în Basarabia, 1991- prezent”, unde Galina Martea accentuează ideea de mutilare a acesteia şi, mai mult, cum unii români basarabeni, implicaţi în politic, au putut şi pot să calce în picioare identitatea acestei limbi.

Al. Florin Ţene ne poartă într-un timp îndepărtat, la oamenii primitivi, care se temeau de vicisitudinile naturii, pe care nu aveau cum să le înţeleagă sau să le explice, şi revine apoi în prezent, punctând ideea că doar cu ajutorul valorilor s-a ajuns la transformarea radicală a existenţei umane.

Un studiu deosebit de bine realizat este cel al lui Dragoş Niculescu, despre filozofie şi ştiinţă, în care se precizează clar că relaţia dintre acestea este unitară şi că ea evoluează şi se proiectează în viitor, sub dominanta de nezdruncinat a unităţii lumii.

„Filosofia este medicina sufletului”, spunea Cicero, şi această maximă este susţinută şi de Vavila Popovici, care afirmă că „Pentru a putea iubi viaţa şi a o şti să o trăim frumos, va trebui să evităm schilodirea, să ajungem în adâncul fiinţei noastre pentru a ne binecunoaşte şi a gândi asupra modului de ieşire la suprafaţă”.

Explorând universul poetic al lui Alensis de Nobilis, Doina Drăguţ, printr-un limbaj interesant al metaforelor, reuşeşte să scoată la iveală limpezimea şi totodată profunzimea poeziei scriitorului citat, a cărui dorinţă de cunoaştere, de evadare din sine, se adânceşte atât de mult încât se simte încătuşat în propria-i fiinţă. Totuşi, poetul reuşeşte să-şi transplanteze inima cu o stea, de aceea, când astru, când formă nedefinită, îşi pune aripi de lumină şi îşi împacă spiritul.

Autoarea acestei cronici călătoreşte, sălbatic, în aria poetică a lui Alensis, cercetând, mirată, înflorind „bijuterii” poetice ce îndeamnă la interpretare şi trăire.

Janet Nică face o incursiune în lumea epigramei contemporane, prezentând volumul „Epidramatice”, al umoristului Ionel Iacob-Bencei, pe care-l consideră „un umorist complet, un mare epigramist, un împătimit al nuanţelor ironice şi autoironice rare”.

Ce-nseamnă zborul ne învaţă Beatrice Silvia Sorescu, ea ştie că poetul, în „rotundul de viaţă”, se metamorfozează continuu, devenind foc, ardere deci, întru luminarea spiritului. De asemenea, Florin Smarandache, Ioan Hada şi Lulzim Gaschi ne încântă cu poeme ce emoţionează profund.

Despre realismul critic, turnat în formele concretului, ne vorbeşte prozatorul Nicolae Bălaşa, punctând principiile comunicării, de cele mai multe ori aflate într-un răscruci şi, totuşi, în limitele filosofiei comunicării.

Semnele diacritice ocupă şi ele un loc important în paginile revistei, Nicolae Grigorie-Lăcriţa trăgând un semnal de alarmă asupra neglijării utilizării acestora şi ne vorbeşte despre măsurile ce trebuie luate pentru a asigura scrierea lor, riscând altfel să schimbăm radical sensul şi conţinutul unui cuvânt, propoziţii sau chiar fraze.

Maxima lui Anton Pann, „De multe ori, limba taie mai mult decât sabia”, se pliază ca o mănuşă pe ceea ce numim noi fenomenul diacriticelor.

Aşadar, Constelaţii Diamantine este o revistă culturală, liberă de orice constrângeri de natură politică sau ideologică, ce are ca scop prezentarea culturii şi civilizaţiei noastre, din trecut şi până în actualitate, precum şi conectarea cu fenomenul european şi mondial.

Beatrice Silvia Sorescu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.