Au trecut mai mult de patru luni de când a început focarul de coronavirus în orașul Wuhan, China. Datorită aparentului triumf recent al țărilor asiatice asupra virusului, îngrijorarea în creștere este concentrată astăzi asupra Occidentului.
Avem de-a face cu un război existențial atât pentru viață, cât și pentru economia mondială, dar vestea bună este că virusul s-a dovedit că poate fi învins.
China s-a dovedit a fi cea mai potrivită națiune care ar putea face față unei crize virusologice. În Asia, rata infecției a scăzut dramatic, atât de mult încât unii oameni s-au întors la rutina zilnică, dovedind că îngenuncherea agentului patogen nu este o problemă de dacă, ci de când. Și, în timp ce în China viața se întoarce la normal după două luni, Occidentul este în colaps. Ca să răspundem la întrebarea de ce se întâmplă lucrul acesta, trebuie făcută o comparație între Europa și China.
China este o țară comunistă masivă, cu capacități economice vaste și control aproape absolut asupra a tot ceea ce se întâmplă în interiorul granițelor sale. Europa este formată din țări democratice, cu un control mai slab asupra populației și cu abilități economice mai limitate. În cele din urmă, luarea unor decizii guvernamentale importante durează mai mult în țările europene datorită naturii democratice, spre deosebire de țări precum China, care sunt dictaturi până în măduva oaselor. Într-o criză precum răspândirea coronavirusului, timpul este un factor critic.
Deci, cum poate Occidentul să acopere decalajul cauzat de „problema” democrației? Răspunsul sunt oamenii.
Dacă europenii acționează în mod responsabil și respectă instrucțiunile stricte ale guvernelor cu privire la carantină, igienă și aglomerații, criza va fi în curând eradicată.
Principalul motiv pentru oprirea răspândirii virusului în China are mai mult de-a face cu acțiunile întreprinse de oameni, mai degrabă decât cu politica guvernamentală. Un exemplu excelent este masca personală pentru față. Deși e adevărat că protecția oferită contra virusului este minimă și, de aceea, nu a fost o precauție impusă de guvernul chinez, ea a servit ca un memento psihologic pentru a proteja. Cei care poartă măști, au mai multe șanse să-și spele mereu mâinile, să evite murdăria sau să intre în contact fizic cu ceilalți.
Combaterea coronavirusului necesită într-adevăr închiderea întregii economii și a sistemului educațional? Da! În China, cu excepția întreprinderilor și industriilor considerate vitale de guvern, totul a fost închis. Aceasta include restaurante, centre comerciale, companii, bănci și sistemul educațional. Totul a fost închis timp de două luni, piața revenind abia recent la activitatea obișnuită.
Măsurile de precauție luate de europeni în drumul către o carantină completă necesită ca oamenii să se adapteze, să aibă răbdare și să fie înțelegători.
În timp ce magazinele de vânzare cu amănuntul s-au închis, afacerile și livrările online au căpătat un avânt imens, dovedind că, dacă există o trăsătură de adaptare umană pe care putem conta ca un avantaj, este creativitatea noastră.
Mulți vor fi răniți financiar de criză dar, sfârșitul acesteia va aduce reînnoirea economiei precum și o lecție valoroasă despre economia secolului XXI, făcându-ne mai puternici în ansamblu.
Dragoș NELERSA