După mai bine de un an, duminică, Israelul și-a readus toți elevii la școală, la cursuri frontale.
Vestea este importantă mai ales pentru elevii de la clasele V-XI care au mai văzut școala doar din când în când câte două-trei ore pe săptămână, iar mulți dintre ei acuză probleme psihice datorate acestui fapt..
Dacă e bine sau e rău ne-o va spune viitorul apropiat.
Oricum, după sărbătorile de Pesah nu s-a întâmplat nimic deosebit, iar rata îmbolnăvirilor datorate Coronavirus a continuat să scadă.
Dacă această scădere se datorează purtării măștii, celor trei carantine sau cantității ridicate de vaccinați nu știm, dar presupunem că toate la un loc au avut câte o contribuție.
În Israel nu au existat demonstrații acuzatoare privind portul măștii sau ca-rantinările hotărâte de guvern așa cum se întâmplă în Europa, deși israelienii sunt întotdeauna dispuși să conteste ac-țiunile guvernamentale, mai ales, dacă acestea pot fi incluse în încălcarea libertăților și ale drepturilor omului.
Revenind la întoarcerea elevilor la școală, trebuie remarcată dificila sarci-nă a profesorilor de a recupera materia pierdută în timpul pandemiei pentru că și în Israel, ca peste tot în lume, pro-fesorii nu au fost pregătiți pentru un asemenea stil de predare, au învățat totul din mers și nu le-a reușit întotdeauna la nivelul învățământului frontal. Și tot ca peste tot în lume, și în Israel au fost elevi care nu au avut acces la mijloace electronice pentru a putea fi prezenți la lecțiile pe zoom atât din motive econo-mice cât și din motive de lipsă de sem-nal.
Având în vedere că au mai rămas doar mai puțin de trei luni până la sfârșitul actualului an școlar este de presupus că, indiferent de eforturile profesorilor sarcina recuperării materiei nu va fi îndeplinită și vor rămâne res-tanțe pentru anul școlar viitor..
Există o propunere a Ministerului învățământului de prelungire a anului școlar cu o lună, dar sindicatul de pro-fil, care are o putere exagerat de mare, se opune chiar dacă s-a promis că pro-fesorii care vor fi de acord cu prelun-girea anului școlar vor fi despăgubiți cu sume substanțiale.
De altfel, însăși profesorii se opun inițiativei Ministerului învățământului clamând efortul deosebit pe care l-au făcut în timpul pandemiei practicând un sistem de predare pentru care nu erau pregătiți.
Nu suntem cadre didactice ca să pu-tem aprecia corect acest efort, dar știm că, la fel ca întotdeauna în asemenea conflicte, cei care pierd sunt elevii.
Dincolo de imaginea exterioară a învățământului israelian, trebuie recu-noscut că acesta nu este de mare perfor-manță. Cu un procent puțin peste 67% de bacalaureați și cu o admitere la fa-cultate pe bază de teste psihometrice și nu pe bază de cunoștințe acumulate în anii de studiu, învățămâmtul israelian suferă de calitate, obligând cadrele di-dactice universitare să reia, în anul întâi, cunoștințe care ar fi trebuit să fie însușite în liceu.
Recunoscând aceste deficiențe, au-torii programelor școlare au renunțat la „modernizarea” acestora și au revenit la vechile sisteme de predare care și-au demonstrat eficiența de-a lungul anilor dar, până când noul-vechi sistem își va arăta roadele va mai trece ceva timp. Pâna atunci, însă, este obligatoriu ca profesorii, psihologii și elevii să își dea mâna pentru a trece pragul ridicat de pandemie.
Să sperăm că vara va fi un sfetnic bun pentru toți cei implicați în conducerea învățământului israelian și vom ajunge la toamnă cu un alt nivel de înțelegere a necesităților elevilor.
ETGARD BITEL