default-logo

„Lumină lină” / „Gracious Light”, nr. 4/oct.-dec. 2021

Revistă de spiritualitate și cultură românească, de o mare bogăție și diversitate tematică, cu rubrici fixe, colaboratori de prestigiu, de o înaltă competență profesională, Lumină Lină/Gracious Light reprezintă un pod de comunicare între românii din țară și cei din diaspora.

Revista se deschide cu un eseu al Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian intitulat Nașterea Domnului ca pescuire minunată. Autorul vorbește despre nașterea Domnului ca sacrificiu pentru mântuirea lumii. Aceasta implică răstignirea, moartea și învierea. Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său în lume ca pescar. ca pescar de oameni, să prindă lumea rătăcită în mreaja dragostei divine spre mântuire. Nașterea Domnului este nașterea Marelui Pescar, a pescarului divin, venit să prindă nu pești, ci oameni, așa cum avea să le spună mai târziu primilor ucenici. Prin cuvânt, dar și prin minuni. Iisus a prins în mrejele sale pe apostoli și mulțimile de oameni care îl ascultau și îl urmau. Asta i-a învățat pe ucenici: să vorbească convingător și să facă minuni.

Prin felul cum vorbea, Iisus deschidea inimile oamenilor, de aceea mergeau după el. Sf. Duh a avut un rol fundamental în Nașterea Domnului din Sf. Fecioară.

Noi prăznuim Nașterea Domnului ca pe o chemare la mântuire prin participare la planul lui Dumnezeu de restaurare a omului și a lumii.

Pe aceeași temă, Horia Ion Groza își pune de la început o întrebare:” care este sensul vieții noastre?”și încearcă să răspundă, apelând la Sf. Scriptură și la metafora pomului cunoașterii binelui și răului și aceea a pomului vieții. Acesta este drumul pe care trebuie să-l parcurgă omul. Scopul vieții noastre este de a merge pe drumul pe care ni l-a indicat Hristos. Prin El aflăm sensul adevărat al existenței noastre.

Într-un eseu mai amplu, Marian Nencescu face Considerații despre filosofia istoriei în opera lui Luc ian Blaga, pornind De la istoriografie la Ființa istorică. Este un studiu aprofundat, care vizează sistemul filosofic de gândire a lui Lucian Blaga, cu trimiteri la principalele sale opere filosofice ( cele patru trilogii). Cheia de boltă a sistemului său filosofic o constituie Ființa istorică. Autorul remarcă trăsăturile publicisticii blagiene de tinerețe , care conduc la o filosofie a culturii. Lucian Blaga analizează fenomenul istoric, cu reflecții pe teme culturale și istorice.

În opinia lui Blaga, singurele mijloace de salvare din marasmul cultural care amenință lumea sunt cultura și credința.

Marian Nencescu face ample referiri și la alți filosofi sau istorici ( Kant, Heidegger, Mircea Eliade, Nicolae Berdiaev, A. D. Xenopol, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Alexandru Boboc, Spengler).

În concepția lui Blaga, istoria este modul plenar de a fi al omului. Ființa istorică blagiană este ambiția omului de a se substitui Marelui Anonim.

La rubrica EMINESCIANA, Nicolae Iosub scrie despre Mihai Eminesxu și credința. Autorul vine cu documente noi despre copilăria și adolescența lui Eminescu, care, de timpuriu, a luat legătura cu biserica, cu credința, prin intermmediul mătușilor sale de la mânăstirea Agafton de lângă Botoșani, surorile Ralucăi Eminovici: Fevronia, Sofia și Olimpiada, care s-au călugărit și l-au găzduit în nenumărate rânduri pe tânărul Eminescu. Viața la mânăstire, participarea la slujbele religioase vor lăsa urme în creația de mai târziu a poetului.

La rubrica DOCUMENTE ȘI MĂRTURII, M.N.Rusu evocă unele însemnări ale actriței zisă Doamna Dery despre Brașov  și despre Biserica Neagră, imagini care îi sugerează autorului atmosfera medievală din gravura lui Hans Hermann, născut la Brașov (1885-1990).

Theodor Damian scrie despre New york-ul Mihaelei Albu și al Aurorei Cornu. El vorbește despre necesitatea recuperării valorilor culturale uitate, cele din  diaspora, care au creat o adevărată cultură și literatură în epoca comunismului. Printre ele, Aurora Cornu.

La rubrica CĂRȚI ÎN AGORA, Mihaela Albu scrie despre cartea …în numele celor proscriși… în numele adevărului, de Nicolae Florescu. Este vorba despre cei care, astăzi, sunt tot mai des contestați, denigrați de către „șmecherii conjuncturii”. „Salvarea valorilor naționale” a fost crezul profund al lui Nicolae Florescu.Un capitol important în activitatea scriitorului și jurnalistului Nicolae Florescu l-a constituit recuperarea literaturii exilului , reintegrarea urgentă a literaturii exilului în cultura română. El este un martor al timpului prezent, un analist, dar și un acuzator, un luptător împotriva falsurilor, a imposturii, a oportunismului în viață și în literatură.

Ioan N. Roșca prezintă cartea lui Theodor Damian Un alt jurnal New York-ez (Editura Rawex coms, 2017). Sunt consemnate, pe scurt, principalele activități publicistice ale autorului  în decursul anului 2015. El face însemnări despre activitateasa de cercetător și de literat.Theodor Damian menționează ce a mai publicat în reviste sau în volum în 2015. Toptodată, aflăm date interesante despre revista Lumină Lină/Gracious Light, pe care a înființat-o în 1996, despre cenaclul „Mihai Eminescu”, despre întâlnirile scriitoricești din țară sau din New York. Acest jurnal New York-ez este un document important al culturii și literaturii române.

Valentin Coțereanu a găsit un autor, pe Ștefan Caraman, cu volumul Blues (Editura Tracus Arte, 2020). Criticul literar este entuziasmat de aceste proze scurte ale unui autor modern, fin, profund, autentic, care „te pune pe gânduri”. Aceste proze sunt „frânturi și stări ale unei vieți interioare , coborând în adâncurile abisale ale ființei”. Comentariul este o invitație la lectură.

Anca Sîrghie prezintă noul volum al lui Victor  Albu Dorm într-o coajă ( Editura Techno Media, Sibiu, 2020), cu o largă deschidere asupra biografiei sale și, mai ales, asupra poeziei sale. Autoarea subliniază originalitatea poeziei lui Victor Albu, „restrângerea poeziei la esențe”, ” spectacolul limbajului”.

Întrebându-se ce soartă are noul volum în evolouția creației lirice a lui Victor Albu(Habernt sua fata libelli, cărțile își au soarta lor, cum spunea Terentianus Marcus), autoarea își exprimă încrederea în „dalta cu care sculptează poetul acesta în fildeșul clipelor”.

La rubrIca ISTORIE, Ion Haineș face un portret al lui Nicolae Iorga, jurnalist. cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui istoric, scriitor și jurnalist.

Nicolae Iorga a debutat în presă la 14 ani, apoi a colaborat la diverse ziare și reviste, a editat și condus el însuși numeroase ziare și reviste (Sămănătorul, Neamul românesc, Neamul românesc pentru popor, Revista istorică, Floarea darurilor etc.).

Ca jurnalist, Nicolae Iorga se definește cel mai bine în galeria de portrete și evocări Oameni cari au fost (patru volume). Gazetarul evocă figurile legendare ale istoriei, eroii neamului, dar și anonimi, oameni modești, lipsiți de orice strălucire, trăind într-un colț uitat de țară,.

Iorga a fost un mare gazetar.El a fost o conștiință trează, un luptător pentru dreptate socială, libertate și adevăr.

Theodor Damian elogiază dimensiunea sacră a Zilei Naționale.

Tanța Tănăsescu ia un interviu Academicianului Gheorghe Păun, care vorbește despre debutul său în activități de cercetare, despre contribuțiile sale științifice, despre cariera sa științifică de excepție în domeniile matematicii, informaticii teoretice, bioinformaticii și lingvisticii, despre situația învățământului românesc, aflat în suferință, despre inteligența artificială, despre raportul dintre știința și cultura românească în raport cu străinătatea, despre momentul de cumpănă în care se află astăzi omenirea, despre sentimentul de „acasă”, despre sfaturile sale adresate tineretului studios. O lecție de viață.

Elena Mitru îi ia un interviu scriitoarei Mihaela Malea Stroe , care prezintă unele date biografice, evocă anii copilăriei și adolescenței, ai școlii, ai profesoratului, ai activității sale scriitoricești, despre limba română.

La rubrica IN MEMORIAM, Theodor Damian, Marian Nencescu și Elena Mitru aduc un cald elogiu celui care a fost DORU DINU GLĂVAN, președintele UZPR, personalitate marcantă a presei române contemporane, care a lăsat o urmă adâncă în destinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Revista publică foarte multă poezie (Nicoloae Jinga, Cristina Onofre, Ioan N. Roșca, Traian Vasilcău, Clelia Ifrim, Ștefan Dumitrescu, Lucia Sav, Mariana Floarea, Andrei Zanca, Mesut Șenal, Jan Twardowski, Luca Cipolla, Narcis Avădanei, Mariana Zavati Gardner, Ion Iancu Lefter) și proză (Corneliu Zeană, Rodica Bretin, Elena Olariu).

În final, un FOTOALBUM, cu bogate ilustrații din activitatea cenaclului „Mihai Eminescu” din New York și cu alte manifestări culturale și literare la care a participat părintele prof. univ. dr. Theodor Damian.

În concluzie, o revistă de înalt prestigiu internațional.

                                                                                                           Ion HAINEȘ / UZPR

 

 

  

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.