default-logo

CULTURĂ ȘI PANDEMIE

Într-o lume care și-a schimbat (pentru câtă vreme?) modul de a trăi, nu putea să facă excepție cultura. A fost și ea afectată în felul ei,  mai ales în câteva dintre formele sale de exprimare. Cu predilecție în cele în care e vorba și de bani, de mulți bani, chiar dacă, atunci când vorbim de „cultură de consum”, e loc pentru multe nuanțe. Sigur, e mare păcat că teatrele sunt închise, că repertoriile planificate vor trebui reconsiderate, spectacolele replanificate, stagiunile regândite, într-o adaptare la o realitate încă insuficient de clară în evoluțiile ei și în exigențele, restricțiile de participare colectivă.

Nu cred însă că ar trebui percepute ca pierdere culturală spectacolele la limita bâlciului din piețele orașelor mari și mici, concertele, recitalurile la zilele festive, evevenimente private (nunți, botezuri, aniversări, baluri ale absolvenților de toate felurile etc.), chiar dacă pentru „prestațiile” lor unii au pierdut sume importante, la care slujitorii culturii adevărate n-au visat și nu vor visa vreodată. „Artiștii” antrenați în astfel de aranjamente vor recupera însă, nu trebuie să le plângem de milă.

Sigur, multora ne lipsesc și concertele filarmonice, vernisajele, lansările de carte, întâlnirile literare, conferințele pe diverse teme culturale, vizitele la muzee, la case memoriale etc., dar aici nu e vorba de „pierderi” în sensul în care sunt reclamate acestea de cei „afectați”, ci de pierderi de altă natură, mult mai profunde.

Cine a vrut însă alternative „de fugă”, a avut din belșug, iar ținta cea mai accesibilă a fost, va rămâne, lectura.

De câte ori n-am reclamat criza de timp, presiunile și deturnările cotidiene, de la cea mai pasionantă ademenire, atracție culturală, lectura, care ne-a salvat pe mulți și în anii de „ciumă roșie”. Dar oare educația lecturii a avut dascăli buni, generațiile mai tinere au fost învățate ce  și cum să citească? Oferta este acum aproape nelimitată, chiar și pentru cei care nu și-au făcut biblioteci de carte tipărită. Orice lectură dorită e doar la un clic distanță, iar formatele electronice, mai puțin familiare unor categorii de vârstă, sunt la îndemâna celor tineri, a căror buget de timp, prin suspendarea cursurilor, a crescut considerabil, fiind și limitate în spațiu posibilitățile lor de consum de timp.

Cred, sunt convins, că cei mai spornici au fost scriitorii, ei au putut să-și recupereze mult amânatele proiecte literare.

În aceeași ordine de idei,  am constatat că revistele literare au circulat, chiar dacă au fost închise chioșcurile, puține publicații neputând fi accesate și în format electronic.

Dialogurile literare, la cât de performantă a ajuns tehnologia, nu au putut pune bariere, chiar dacă poate fi reclamată lipsa căldurii privirii, neintermediată de ecrane de tot felul.

Artiștii plastici au putut să-și reverse energiile creatoare, chiar dacă nostalgia taberelor de pictură, de sculptură le-a putut da unora târcoale.

În mod normal, când va fi să fie, ar trebui să fie o avalanșă de manifestări culturale – spectacole teatrale, simfonice, dar mai ales lansări de cărți, expoziții, ăntr-un soi de febră a recuperărilor.

Cultura trebuie să ne reapropie din nou, foamea de hrană spirituală ar trebui să fie mai mare după atâta așteptare, după săptămâni de privațiuni.

Cultura poate să se manifeste cu mască, nu-i mai poate pune nimeni botniță, nici cei care au putere, nici cei care sunt ostili, în ignoranța lor, culturii.

NICOLAE BĂCIUȚ

 
 
 
Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.