default-logo

Cornel  Drinovan: „Doar crengile sunt aici în Spania, rădăcinile mele au rămas în Banat”

IOAN  VASIU: Numele dumneavoastră îmi este cunoscut din perioada anterioară evenimentelor din anul 1989, când publicați în presa din Timișoara. Am dreptate sau mă înșală memoria?

CORNEL  DRINOVAN: Este adevărat că am publicat în presa din Timișoara câțiva ani, dar nu înainte, ci după evenimentele din anul 1989. Am început cu Renașterea bănățeană, unde am lucrat cel mai lung timp, am trecut apoi la Realitatea bănățeană și am finalizat pentru scurt timp la ziarul Timișoara. În Lugoj am fost redactor-șef  la ziarul Lugojul, după care am înfiinţat săptămânalul Gazeta Lugojului. O scurtă perioadă am fost corespondent la radio Timișoara pentru zona Lugojului. Deci nu vă înșală memoria.

I.V.: Când și de ce ați plecat din România?

C.D.: Am plecat din România în anul 1998. Motivația deciziei mele este foarte simplă. Am așteptat ca în urma acelor evenimente din anul 1989 să se schimbe ceva în România. Este adevărat că s-a schimbat, însă nu în bine. Ajunsesem cu capul la tavan, nu mai aveam nicio motivație de a rămâne în România, așa că am luat drumul pribegiei, ajungând la Madrid, de unde nu m-am mișcat în toți acești ani.

I.V.: Câți ani din viața dumneavoastră i-ați dedicat presei?

C.D.: Așa cum vă spuneam, am început  în presa timișoreană, cred că prin anul 1993, am continuat în Lugoj, unde am lucrat până la plecarea mea din țară în 1989. Aici la Madrid am început cu presa scrisă prin anul 2001, am continuat cu radioul, iar acum mă dedic din nou presei scrise, jurnalism cultural, fiind directorul revistei de cultură KRYTON, care apare din anul 2018. Cred că s-au adunat ceva ani de jurnalism.

I.V.: Mai țineți legătura cu Banatul, în special cu Timișoara și Lugojul, orașele apropiate de inima dumneavoastră?

C.D.: Dragă domnule Vasiu, doar crengile sunt aici în Spania, rădăcinile mele au rămas în Banat, mai exact la Lugoj, orașul meu de suflet. Nici să vreau nu aș putea întrerupe această legătură. Am avut și încă mai am prieteni buni din lumea literară și artei din Timișoara și Lugoj.

I.V.: Știu că editați, în Spania, mai exact la Madrid, revista KRYTON. Vă rog să detaliați puțin și să spuneți de când apare, ce profil  are, ce funcție  aveți  în  redacție etc.

C.D.: Mă voi repeta puțin. Revista KRYTON a apărut în decembrie 2018 ca o revistă de cultură care vrea să fie o punte de legătură între cultura din România și cultura diasporei cu toate cu nu sunt două culturi diferite, ci doar o despărțire geografică. Apare semestrial cu o contribuție de scriitori din România și mulți scriitori români plecați prin alte țări, răspândiți prin toată lumea. În acest  moment, eu sunt directorul  revistei pe care tot eu o editez, prin Asociația culturală „Orizonturi Românești” al cărei președinte sunt încă de la înființare.

I.V.: Cum rezistă revista, din punct de vedere financiar?

C.D.: Financiar este o mare problemă pentru editarea unei reviste de cultură. În țară mai poți beneficia de ajutorul Consiliilor județene sau locale, însă aici nu te bagă nimeni în seamă. Dar acesta este un alt subiect. Așa că problema banilor este a directorului sau, mai exact, a buzunarului lui.

I.V.: Care este diferența dintre presa din România și presa din Spania?

C.D.: Nu aș putea să răspund  prea exact la această întrebare. Un răspuns ar fi acela că aici în diaspora s-au trezit mulți să facă pe ziariștii când abia au scris câteva cărți poștale la viața lor, adică fără niciun fel de pregătire în domeniul ziaristicii, ca și cum ar fi ceva ce stă la îndemâna oricui. Acest lucru se reflectă în calitatea informației și a ziarelor. În ce privește revistele culturale și literare,  diferența este foarte mare. Scriitorii și oamenii de cultură importanți se află în România, iar acest lucru se reflectă în calitatea revistelor. În diaspora, cu puține  excepții, nivelul cultural al revistelor este ceva mai scăzut.

I.V.: Ar fi posibil ca presa online, care a luat amploare în ultimii ani, să ducă la dispariția presei tipărite?

C.D.: Din păcate, nu vă pot răspunde la această întrebare. Nu am nicio calitate de a proroci. Totul este posibil în această lume însă, cu siguranță, eu nu voi ajunge acele vremuri.

I.V.: Ce mesaj doriți să transmiteți jurnaliștilor și scriitorilor din România, la finalul acestui scurt interviu?

C.D.: Ziariștilor în general aș vrea doar să le spun să nu facă rabat de la deontologia profesională, deși este tot mai greu în lumea în care trăim, iar scriitorilor și ziariștilor din presa culturală, cu toată  subiectivitatea  lor, ceva inevitabil, să dea dovadă de onestitate.

                                       Interviu consemnat de Ioan Vasiu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*