default-logo
BREAKING NEWS
Agențiile de presă din Europa, decise să învingă presiunea războiului şi dezinformarea Membrii Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă (EANA), reuniţi la conferinţa cu tema „Realitate şi ficţiune în timpul războiului şi al pandemiei de COVID-19”, desfăşurată la Sarajevo, au discutat despre posibile soluţii la criza informaţională în contextul actual, în care societatea este sub presiunea războiului, coronavirusului şi dezinformării. Clemens Pig, preşedintele EANA şi CEO al agenţiei de presă din Austria APA, a spus în deschiderea conferinţei că „orice război, încă de la început, este şi un război al informaţiei”. El s-a declarat optimist, exprimându-şi încrederea că tehnologia va fi aliatul agenţiilor de presă în lupta împotriva fake news. „Tehnologia este foarte importantă pentru noi şi pentru evoluţie, dar şi pentru verificarea ştirilor şi combaterea fake news”, a subliniat şeful APA. CEO-ul Fundaţiei Thomson, Caro Kriel, a remarcat că „informaţia poate salva vieţi atunci când este adevărată, în schimb poate strica totul atunci când este greşită”. Ea a afirmat că dezinformarea în Rusia a început în 2014. La rândul său, CEO-ul agenţiei de presă germane dpa, Peter Kropsch, a punctat că presiunea economică este o ameninţare pentru presă, care, din motive financiare, ar putea deveni controlabilă, şi a adăugat că independenţa este cea mai importantă valoare pe care agenţiile de presă o au şi care trebuie păstrată. Wojtek Surmacz, preşedintele agenţiei de presă din Polonia PAP, a evidenţiat faptul că reţelele de socializare nu reprezintă surse de încredere şi că publicul ar trebui să nu confunde o sursă reală precum o agenţie de presă cu platformele de socializare. Conferinţa găzduită de agenţia de presă din Bosnia-Herţegovina FENA a beneficiat şi de un mesaj video din partea Verei Jourova, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, care a subliniat importanţa informaţiilor verificate, acestea fiind „cea mai bună soluţie împotriva propagandei”: „Uniunea Europeană nu a făcut niciodată atât de mult pentru a proteja presa, iar asta e ceea ce democraţia ar trebui să facă. Comisia Europeană pregăteşte Actul european pentru libertatea presei […] şi creşte finanţarea pentru jurnalişti, parteneriate şi proiecte media”. La finalul conferinţei, Claudia Victoria Nicolae, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, şi Branka Gabriela Vojvodic, directorul general al agenţiei croate de presă HINA, au semnat un acord de parteneriat între cele două agenţii privind schimbul de informaţii. EANA a fost înfiinţată la 21 august 1956, în urma unei conferinţe care a avut loc la Strasbourg. Alianţa reprezintă un forum pentru cooperare şi schimb de informaţii între agenţiile de presă europene şi cuprinde peste 30 de agenţii membre, care promovează respectarea drepturilor de autor, accesul la informaţie, dezvoltarea tehnologiei de transmitere a acesteia şi libertatea presei. AGERPRES este membră EANA din 1996.

Chișinău/ Evocări interbelice

  În ultimii ani, hărnicind la câteva antologii de ecou, propunând „introspecții ieșene” (cum zicea, cu o vorbă nimerită, Liviu Papuc), stăruind asupra unui suprapersonaj fabulos („dulcele târg”, desigur), Diana Vrabie părea a-și fi părăsit temele de altădată, deschizând fronturi noi. Îmbietoare și rodnice, se vede bine, după ce reevaluările autenticității anunțau un uriaș proiect-șantier, doar amânat (sper), gest recuperator, impunând prin seriozitatea demersului. În fond, interesată de acea „nouă tradiție”, exegeta cobora în „Arcadia culturală” a interbelicului, chemând la rampă martori credibili.

          Antologia de față, consacrată Chișinăului, colecționează „mărturii sugestive” din același segment temporal, indentificând – prin alte voci – „reconfigurările ființiale” pe care, în timp, le-a cunoscut capitala fostei gubernii. Acolo unde simțirea românească a fost sugrumată, renăscând spectaculos în agitatul interbelic. Or, pornind de la premisa că acel Chișinău este o necunoscută, Diana Vrabie trece în revistă puzderia de evenimente care, prin ritmul reformelor și ofensiva culturalizării, îl transformă într-o „portavoce a comunității”, devenind „fanionul românismului”. Ne întoarcem, astfel, în interbelic (cosmetizat, edenizat, de regulă, în alte tentative) pentru a descoperi fața / fețele orașului prin ochii presei. „Orchestrată” împreună cu Alexandru Corduneanu, dezgropând texte vechi, antologia se vrea un prim florilegiu, identificând – prin proiecții (ne)sentimentale – mărcile identitare ale metropolei. Acest buchet de mărturii, însoțit de un util minidicționar al autorilor antologați traversează „vremuri de mari decizii”: o epocă zbuciumată, de măreție și efervescență, vestind reapropierea spirituală. Argument-ul ne lămurește asupra criteriilor de selecție; micul eșantion ne prilejuiește, sub pecetea nostalgiei, întâlnirea cu autori de felurite calibre, cu toții doritori a prinde și a fixa în pagină poezia metropolei; adică orașul din amintire, cum scria George Dorul Dumitrescu, un oraș plin de contraste și curiozități, cu tristeți și bucurii, închipuind „o magnifică sinteză de viață națională”. Adică veșnicia românească

          Dacă Sadoveanu purcede, cu știuta-i molcomeală, într-un „oraș somnoros”, părând o „cetate abandonată” (e drept, de înfățișare imperială), nu trebuie să uităm că marele prozator, încrezător în viitorul României reîntregite, s-a implicat în viața culturală a Basarabiei, subiectul revenind periodic în meditațiile sale sfătoase. Geo Bogza, dimpotrivă, interesat de mahalalele tenebroase, culege alert în ancheta sa impresii care „zgârâie viața”, vădind o curiozitate stupefiată. Cu escortă, trecut prin școala reportajului insurgent, viitorul patriarh moralizator (devenit, peste ani, „paznic de far”) descoperă, răzvrătit, înclinat spre exces, hiperbola și poezia penetrantistă, pendulând între sentimentalism și sarcasm, făcând – programatic – din arta nouă „o formulă de viață”. Laurențiu Fulga ne face părtași, în 1942, la o reîntâlnire târzie cu Orașul de la răsărit. Participând la o șezătoare literară, retrăiește „miracolul basarabean”, asaltat de duhuri cenușii și vutcă. Este în fapt o întâlnire cu umbrele, cum mărturisește, în „descrieri triste”, și Gala Galaction în Scrisori basarabene, rememorând misionarismul preoțesc și aureola didactică a Facultății de teologie în provincia sa adoptivă, reîncreștinată. Meditând la destinul Chișinăului, o așezare care și-a tot mutat vatra, Constantin Virgil Gheorghiu descoperă un „oraș ars”, făcând bilanțul distrugerilor (bolșevice). Gheorghe G. Bezviconi, în schimb, vrea să fixeze spiritul locului, descriind, interesat de memoria urbană, sufletul etnic al acestor provinciali sentimentali, primitori, într-un Chișinău romantic, năpădit de biserici și cimitire.

          În treacăt, să pomenim și talciocul, o podoabă a Chișinăului în ochii lui Gh. V. Madan, să-l însoțim pe George Meniuc în plimbările sale nocturne sau să ascultăm, alături de meteoricul Alexandru Robot, „zgomotele” din piața nouă. În fine, încropind „priveliști fugare”, N. Crainic descoperea lupta (de un tragism înăbușit) între ce a fost și ce va trebui să fie, confruntare care,  și azi, bântuie, întreținută de stegarii moldovenismului, cultivând schizoidia identitară. Periplul, scutit (păgubos, după mine) de încleștările ideologice care au marcat epoca, va continua însă. Mai mult, aflăm că volumul de față „deschide o întreagă serie”, găzduită la Eikon, combinând impresiile celor veniți din Regat, luând pulsul marelui oraș cu paginile localnicilor, fără a avea, aceștia, și o „conștiință a urbei, bine edificată”, ne previne Diana Vrabie. Oricum, efortul „tandemului” Diana Vrabie / Alexandru Corduneanu merită laudele noastre, așteptând încrezători serialul promis. Înlăturând, astfel, „vălul necunoașterii”, selecția din acest prim volum (subiectivă, neîndoielnic și inevitabil) se oferă completărilor care vor veni, relevând „potențialul Chișinăului”. Fiindcă „alte garnituri publicistice” sunt pregătite…

 

                                                            ADRIAN DINU RACHIERU

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.