Vineri, 27 Mai, la Muzeul Literaturii Române a avut loc, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, evenimentul-spectacol intitulat „Lira tracă la picioarele lui Mihai Viteazul”.
Spectacolul a fost dedicat memoriei marelui voievod și zilei de 27 Mai 1600, data la care acesta a realizat Prima Mare Unire.
Legiferarea acestei sărbători naționale se datorează inițiativei civice a scriitorului și jurnalistului Laurian Stănchescu, membru al UZPR.
Evenimentul a fost susținut, în duet, de jurnalistul Miron Manega și rapsodul Ion Crețeanu (care a primit, în 2020, titlul de „Tezaur uman viu UNESCO”) și a cuprins, pornind de la „Cântecul lui Mihai Viteazul”, un șirag de piese folclorice istorice acompaniate la cobză (Lira Tracă) și comentate de Miron Manega.
Spectacolul a fost deschis de moderator, care a spus povestea cântecului amintit din momentul în care acesta a fost zămislit, până în momentul în care a fost recuperat.
Textul acestui cântec indică foarte clar că el a fost conceput în Oltenia („Auzit-aţi de-un oltean, / De-un oltean, de-un craiovean / Ce nu-i pasă de sultan?”). Și totuși el a fost recuperat în Moldova, la Mănăstirea Neamț, de Vasile Alecsandri, în 1850, și publicată în cartea sa, „Poezii poporale, Balade (Cântice bătrâneşti) adunate şi îndreptate de Vasile Alecsandri”, apărută în 1852 la Tipografia „Buciumul român” din Iași. Sub textul poeziei se afla următoarea indicație: „Acest cântec l-am găsit scris într-o psaltire foarte veche din biblioteca mănăstirii Neamţului. Dedesubtul cântecului erau următoarele cuvinte scrise cu slovă călugărească: «Scrisu-s-au acest viers bătrân de mine, ieromonahul Paisie, credincios rob al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit şi l-am învăţat de la răposatul bunul meu, Stoian Jolde armăşelul»”. Era psaltirea după care citea Sfântul Paisie de la Neamț, pe vremea când era stareț al mănăstirii. Însemnarea era datată 1751 iar numele voievodului căruia îi era dedicată balada era consemnat de ieromonahul Paisie astfel: „Mihai Viteazu, rob al lui Dumnezeu și Sfânt”.
Venind de la Târgoviște, rapsodul Ion Crețeanu care și-a început recitalul cu „Cântecul lui Mihai Viteazul”, a continuat cu „Balada lui Brâncoveanu”, așa cum a auzit-o el la mănăstirea Brâncoveni, aflată aproape de satul său natal, Voineasa (din județul cândva Romanați, astăzi județul Olt), apoi cu „Sergentul Jean”, „Tăticul meu” și „Oltenaș du peste Olt”.
Evenimentul-spectacol a fost o ofrandă culturală dedicată Zilei Primei Mari Uniri și personalității lui Mihai Viteazul.
Departamentul Comunicare