◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.04.2024

Jurnalismul de mediu axat pe soluții poate salva vieți

Relatările legate de climă au trecut în prim-plan în majoritatea mass-media naționale și internaționale și domină aproape toate titlurile. Cu toate acestea, poveștile comunităților care suportă greul crizei climatice rămân încă subfinanțate. Relatările de interes uman sunt cele care oferă o perspectivă reală asupra impactului crizelor climatice actuale și, în unele cazuri, pot oferi soluții, scrie euronews.com. Povești precum creșterea nivelului de sare din apele din Bangladesh, care provoacă creșterea tensiunii arteriale și probleme de sănătate, satul nepalez distrus de inundații și fermierii din Ghana care luptă cu seceta și inundațiile. În efortul de a coagula sprijinul public, precum și voința politică, pentru combaterea schimbărilor climatice, trebuie să existe mai multe astfel de relatări și vocile celor mai afectați de schimbările climatice. „Poveștile despre cum putem face schimbări practice pozitive le demonstrează oamenilor care se simt copleșiți de amploarea provocării că ceva se poate face acum, și va face diferența”, spune Joydeep Gupta, director pentru Asia de Sud la Polul III, un site de știri de mediu care se concentrează pe regiunea Himalaya și Asia de Sud. În toate acestea intră în scenă așa-numitul jurnalism al soluțiilor. Acesta se extinde rapid, în special în acele comunități care se confruntă cu cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice. Este, de asemenea, o metodă de relatare care s-ar putea dovedi mai de succes decât poveștile alarmiste.
De pildă, în Assam, India, casele au fost distruse din cauza ploilor abundente. Numeroasele relatări și cercetările efectuate cu privire la nivelurile de precipitații din zonă au dus la construirea de noi case pe piloni din bambus, care susțin o structură capabilă să reziste la inundații și cutremure. Un alt exemplu de jurnalism climatic cu soluții este menționat în Columbia: planurile pentru un drum extrem de controversat prin Amazon au fost oprite după ce o investigație a constatat că ar afecta grav ecosistemul local. Rezultatul s-a datorat muncii jurnalistului columbian Andrés Bermudez Lievano. „Jurnaliștii joacă un rol esențial în reducerea decalajului dintre informații și date științifice, adesea complexe, și publicul larg, ajutând atât la expunerea, cât și la explicarea problemelor. În mod esențial, ele pot ajuta, de asemenea, la abordarea bogăției de informații greșite care se învârt în jurul problemei schimbărilor climatice”, consideră Jodie Ginsberg, CEO al filialei europene a Internews, organizație nonprofit internațională care sprijină mass-media independente din 100 de țări din întreaga lume.
În ciuda faptului că jurnaliștii de climă oferă soluții pe parcursul activității lor, tocmai acești oameni sunt, în unele cazuri, sub amenințare. În ultimul deceniu, se estimează că cel puțin 30 de reporteri de mediu au fost uciși pentru munca lor, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *