default-logo

Invitație la lectură: ”Ochiul din palmă” de Costel Stancu

La Editura Mirador din Arad, a apărut în 2017, antologia de poezie ”Ochiul din palmă” de Costel Stancu, poeme scrise în perioada 1995 – 2015 și apărute în volumele: ”Terapia căderii în gol”, Editura Hestia, Timişoara, 1995; ”Dominic sau despre imitaţia umbrei”, Editura Hestia, Timişoara, 1995; ”Măştile solitudinii”, Editura Marineasa, Timişoara, 1997; ”Golurile din pâine”, Editura Marineasa, Timişoara, 1998; ”Fluturele cu o singură aripă”, Editura Timpul, Reşiţa, 2000; ”Cântarul de apă”, Editura Marineasa, Timişoara, 2002; ”Vânătoarea promisă”, Editura Marineasa, Timişoara, 2003; ”Ieşirea din peşteră”, Editura Marineasa, Timişoara, 2005; ”Înghiţitorul de creioane”, Editura Tim, Reşiţa, 2009; ”Risipitorul de hârtie”, Editura Tim, Reşiţa, 2015.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, Costel Stancu este un ”poet original”, așa cum afirma Ion Chichere (”Poesis”, nr. 100, 1998) și ” el se deosebeşte de ceilalţi tocmai fiindcă nu-i poate imita”. În revista ”Convorbiri Literare”, nr. 9 (45), septembrie 1999, Adrian Alui Gheorghe îl percepea mai aproape de modernism decât de postmodernism, argumentând prin faptul că poetul este ”dornic să spună şi nu cum să spună, Costel Stancu e un poet care trăieşte cu voluptate textul şi implicit viaţa. Cu o formulă lirică în construcţie în care îmbină colajul cu fragmente din realitate şi aluziile livreşti bine asimilate, Costel Stancu incită la lectură şi convinge”.

Ca să înțelegem cât mai exact universul poetic al lui Costel Stancu citez din cronica lui Ștefan Augustin Doinaș, apărută în ”Cronica Română”, în 28 februarie 2000: ”Antenele sensibile ale acestei poezii prind, de fapt, veşti şi eufonii din eter. Transcendentul constituie o obsesie aproape permanentă a lui Costel Stancu. Vecinătatea primejdioasă a realităţii noastre cu un dincolo, care respiră tocmai prin inserţiile ei, provoacă la el un fel de «febră cerească», dacă pot spune aşa: « Un greier cîntă apropiind pămîntul de cer». Autorul se numără printre tinerii noştri scriitori care confirmă poezia ca frontieră spirituală între aceste două lumi: le desparte/micşorează distanţa dintre ele? Îmbujorate, ruşinîndu-se parcă de cutezanţa lor, cuvintele poetului liric se izbesc de propria lor prezumţie de a sluji cu aceeaşi fidelitate realul şi imaginarul. Există oare o altă formulă a sentimentului sacru în poezie? Nu mă îndoiesc că da. În orice caz, aceasta pe care o practică tânărul Costel Stancu mi se pare memorabilă. Oriunde mi-aş opri privirea de cititor, criticul din mine simte nevoia să citeze copios, şi trebuie să fac un real efort ca să mă pot opri la un anumit text.”

Costel Stancu e născut la Vânju-Mare, judeţul Mehedinţi, la data de 2 mai 1970, locuiește la Reșița, judeţul Caraş-Severin. Membru al Cenaclului literar ”Semenicul” din Reşiţa.

În anul 2001 apare ”Arta imaginaţiei”, antologie, la Editura Vinea din Bucureşti, iar în anul 2009, Costel Stancu publică volumul de epigrame ”Evoluţi@ umană”, Editura Tim, Reşiţa, 2009.

Redacţia leviathan.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.