Comisarul european responsabil cu problemele climatice, Frans Timmermans, a comunicat la summitul COP27 schimbarea obiectivului climatic al UE pentru 2030, care „poate fi acum crescut la 57%”, de la 55% anterior (vezi site-ul Uniunea Europeană ridică ștacheta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 15 noiembrie 2022): vorbind cu jurnaliştii înainte de plecarea sa în Egipt, Timmermans a spus că atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră este de o importanță vitală pentru a menține încălzirea globală sub 2,0 grade Celsius și, dacă este posibil, sub 1,5 grade Celsius, unul dintre obiectivele Acordului de la Paris. „Dacă nu ne reducem drastic emisiile, nici o sumă de bani sau efort depus nu vor limita pierderile și daunele care permit Umanității să facă față catastrofelor care vor avea loc”, a argumentat el. În această privință, Frans Timmermans a spus că Europa dă rezultate: UE a încheiat negocieri cu privire la două acte legislative care fac parte dintr-un pachet mai larg de legi menit să reducă emisiile blocului comunitar cu 55% până în 2030. Acestea vin după ce UE a ajuns la un acord de referință, care impune ca toate mașinile noi și furgonetele să aibă emisii zero începând cu 2035, o decizie care semnifică efectiv sfârșitul motoarelor pe benzină și motorină.
Noul Sistem de Management al Resurselor al Națiunilor Unite (UNRMS)
Pe măsură ce cursa către un viitor durabil, cu emisii scăzute de carbon este pornită, un nou sistem al Națiunilor Unite pentru gestionarea resurselor naturale este cheia tranziției către un viitor mai sustenabil, cu emisii scăzute de carbon, a declarat la COP27, pe 9 noiembrie 2022, Comisia Economică ONU pentru Europa (CEE-ONU) (COP27 : l’ONU présente un nouveau système de gestion des ressources naturelles à faible émission de carbone | | 1ONU Info). Pentru a pune capăt practicilor vechi de secole de exploatare a resurselor naturale, Națiunile Unite au aprobat un nou Sistem de Management al Resurselor (UNRMS) pentru gestionarea durabilă a acestora: acest nou dispozitiv va ajuta țările să-și utilizeze eficient resursele naturale, obținând rezultate socio-economice și de mediu se speră mai bune decât cele de până acum.
Mai puțin de 10% din materialele consumate sunt reciclate
„Cadrul Națiunilor Unite pentru Clasificarea Resurselor (UNFC) oferă instrumente pentru managementul resurselor umane – UNRMS se concentrează pe circularitate și va ajuta statele membre să crească circularitatea în utilizarea resurselor, care este esențială pentru reducerea amprentei noastre de carbon și ecologice”, a declarat la Sharm El-Sheikh, Olga Algayerova, secretar executiv a CEE-ONU. Potrivit agenției ONU cu sediul la Geneva, mai puțin de 10% din materialele pe care le consumăm sunt reciclate.
Între 1970 și 2017, extracția globală de minerale s-a triplat, ajungând la 92 de miliarde de tone pe an. Dacă tendințele actuale vor continua, lumea va avea nevoie de 190 de miliarde de tone de materiale pe an până în 2060, a avertizat CEE-ONU, susținând o „schimbare radicală” în modul în care consumăm, mișcăm, fabricăm produse și pentru a dezvolta noi tehnologii precum digitalizarea.
Un nou sistem pentru a face față provocărilor echilibrului sensibil al ecosistemelor
În această situație, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon necesită o mulțime de resurse naturale, inclusiv energie eoliană, solară și geotermală: „Provocarea astăzi este de a produce, utiliza și reutiliza resursele naturale, menținând în același Timp echilibrul sensibil al ecosistemelor”, a argumentat Olga Algayerova. UNRMS, ca un cadru unificator pentru managementul integrat al resurselor, se bazează pe Clasificarea-cadru a resurselor a Națiunilor Unite (UNFC). Acest sistem a încorporat o metodologie unică de evaluare a resurselor prin prisma triplă a viabilității de mediu și socio-economice, a fezabilității tehnice și a încrederii în estimări.
Grupul CEE-ONU de experți în gestionarea resurselor (EGRM) a aprobat UNRMS la reuniunea sa din 25 octombrie 2022: „În aceeași ordine de idei, recenta aprobare a ghidului UNFC pentru Europa va facilita luarea deciziilor de către părțile interesate cu privire la stocurile și fluxurile de materii prime în Europa”, a argumentat CEE-ONU.
La rândul lor, Sistemul African de Clasificare și Management al Resurselor Minerale și Energetice dezvoltat de Centrul African de Dezvoltare a Mineralelor (AMDC) al Comisiei Uniunii Africane cu sprijinul tehnic al UNECE sunt în curs de desfășurare pe întreg continentul african. Mai multe națiuni din America Latină sunt, de asemenea, implicate în inițiative de consolidare a capacității de bune practici pentru a evalua potențiale proiecte geotermale și minerale, bazate pe UNFC și UNRMS. La rândul ei, China a aprobat și ea standardele de clasificare a resurselor petroliere și celorlalte rezerve minerale, controbuind în felul acesta la promovarea dezvoltării durabile a resurselor energetice și la încurajarea unei colaborări internaționale mai largă.
Planul de alertă precoce
Pe măsură ce dezastrele legate de climă elimină mai mulți Oameni decât conflictele, secretarul general al ONU, António Guterres, a dezvăluit pe 7 noiembrie 2022 detaliile planului său de a se asigura că toată lumea de pe planetă este protejată de sistemele de avertizare timpurie până în 2027 (COP27 : un plan de 3,1 milliards de dollars pour des systèmes d’alerte précoce pour tous d’ici 2027 | | 1ONU Info): acest plan de acțiune pentru inițiativa „Avertismente timpurii pentru toți” solicită investiții inițiale de 3,1 miliarde de dolari între 2023 și 2027, ceea ce echivalează cu un cost de doar 50 de cenți de persoană pe an. Domnul Guterres a anunțat planul în cadrul unei întâlniri a reprezentanților Națiunilor Unite, ai guvernelor și ai sectorului privat în cadrul Conferinței privind schimbările climatice, COP27, de la Sharm El-Sheikh, în Egipt.
O situație care se înrăutățește
Cu acest prilej, șeful ONU a reamintit că Oamenii care abia au contribuit la criza climatică sunt cei mai expuși riscului și cei mai puțin protejați: „Comunitățile vulnerabile la hotspot-urile climatice sunt asaltate de dezastrele climatice în cascadă, fără nici un mijloc de avertizare prealabilă. Oamenii din Africa, Asia de Sud, America de Sud și America Centrală și Oamenii din micile state insulare au șanse de 15 ori mai mari să moară din cauza dezastrelor legate de climă – aceste dezastre elimină de trei ori mai mulți Oameni decât războiul… Chiar dacă sistemele de avertizare timpurie salvează vieți, comunitățile vulnerabile nu au de unde să știe că vor veni condiții meteorologice periculoase. Țările cu o acoperire limitată de avertizare timpurie au o mortalitate în caz de dezastre de opt ori mai mare decât țările cu o acoperire ridicată: planul de acțiune lansat astăzi stabilește cursul pentru îndreptarea acestui rău și pentru protejarea vieților și a mijloacelor noatre de trai”.
Cifra de 3,1 miliarde de dolari reprezintă o mică parte – aproximativ 6% – din cei 50 de miliarde de dolari necesari pentru finanțarea adaptării, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM): agenția ONU și partenerii săi au dezvoltat planul, care a fost susținut de o declarație comună semnată de 50 de țări, iar OMM a spus că necesitatea unor sisteme de avertizare timpurie este urgentă, deoarece numărul dezastrelor înregistrate s-a multiplicat cu 5, în parte din cauza schimbărilor climatice induse de om și a vremii extreme. Deși este de așteptat ca această tendință să continue, jumătate din toate țările nu au sisteme de avertizare timpurie în vigoare, cu atât mai puțin au cadre de reglementare pentru a lega avertismentele timpurii de planurile de urgență. Acoperirea este cea mai proastă pentru țările în curs de dezvoltare, care se află în prima linie a schimbărilor climatice, și anume țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare în curs de dezvoltare.
Când vine vorba de adaptarea la schimbările climatice, sistemele de avertizare timpurie sunt considerate pe scară largă ca o modalitate relativ ieftină și eficientă de a proteja Oameni și proprietăți. În plus, Comisia Globală pentru Adaptare a constatat că cheltuirea a doar 800 de milioane de dolari pe astfel de sisteme în țările în curs de dezvoltare ar evita pierderi de la 3 la 16 miliarde de dolari pe an. „Un astfel de progres este posibil numai cu știința modernă, rețelele susținute de observare sistematică, schimbul internațional zilnic de date de calitate, accesul la produse de avertizare timpurie de înaltă calitate, traducerea prognozelor în ceea ce privește impactul, precum și progresele în telecomunicații”, a spus secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Consiliul consultativ al Planului de alertă precoce
ONU, guvernele și partenerii lucrează împreună pentru a atinge obiectivul de avertizare timpurie până în 2027: planul de alertă precoce rezumă acțiunile inițiale necesare și stabilește calea pentru implementare.
Pentru a asigura implementarea eficientă, Secretarul General al ONU a înființat un Consiliu Consultativ, coprezidat de șefii OMM și Oficiul ONU pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR). Membrii Consiliului includ mulți parteneri cheie, care au contribuit la conturarea planului până în prezent, iar Secretarul General va primi rapoarte de progres înainte de viitoarele reuniuni anuale COP.
Emilian M. Dobrescu /UZPR